Linkuri accesibilitate

#10Întrebări | Ce nu merge pe piața asigurărilor auto? „Asigurătorii nu plătesc sau amână plata daunelor”


În România, sunt aproximativ 7 milioane de polițe de asigurare RCA. În momentul unui accident, lucrările de reparație sunt realizate de service-urile auto iar banii sunt decontați de firmele de asigurări.
În România, sunt aproximativ 7 milioane de polițe de asigurare RCA. În momentul unui accident, lucrările de reparație sunt realizate de service-urile auto iar banii sunt decontați de firmele de asigurări.

Efectele falimentul City Insurance și dezvăluirile recente legate de Euroins arată probleme serioase de funcționare a pieței. Printre cei afectați sunt și operatorii de service auto care reclamă întârzierea plăților sau plata doar parțială făcută de firmele de asigurări în contul reparațiilor.

În România există aproximativ 7 milioane de polițe RCA. Este vorba despre asigurarea obligatorie de răspundere civilă în caz de accident auto.

În mod normal, orice autovehicul care circulă pe drumurile publice trebuie să aibă o asemenea asigurare. Polița asigură acoperirea cheltuielilor cu reparațiile unei alte mașini avariate în trafic, din vina șoferului posesor de poliță RCA.

Asigurarea aceasta nu acoperă şi pagubele suferite de maşina posesorului de RCA, în cazul în care a fost găsit vinovat de producerea accidentului. Acestea sunt acoperite prin asigurarea CASCO, facultativă. La cumpărarea în rate a mașinilor, asigurarea CASCO este obligatorie.

În cazul unui incident acoperit de RCA, pentru obținerea despăgubirii trebuie parcurși următorii pași:

  • Victima accidentului trebuie să înștiinţeze societatea de asigurări a persoanei vinovate de producerea accidentului;
  • Inspectorii de daună constată avariile, deschid dosarul de daună și oferă păgubitului nota de constatare;
  • Păgubitul poate alege un service iar decontările se vor face între service și societatea de asigurare;
  • Păgubitul poate suporta singur costurile de reparație, caz în care recuperarea banilor se face pe baza documentelor doveditoare arătate asigurătorului;
  • Plata daunelor poate fi solicitată și înaintea reparațiilor. În acest caz asigurătorul este obligat să stabilească valoarea despăgubirii.

Un rol esențial în acest mecanism îl joacă atelierele sau reprezentanțele de service auto. Acestea realizează reparațiile, urmând să își recupereze banii de la firmele de asigurare.

Orice faliment al unei societăți de asigurări, sau orice practică potențial ilegală gripează aceste flux de bani de la asigurător către păgubit sau către service-ul auto care a realizat reparația. În cazul unui faliment precum cel al City Insurance, contractele sunt preluate de Fondul de Garantare al Asiguraților care trebuie să se asigure că plățile din dosarele de daună sunt respectate.

Mecanismele legale sunt clare. Cu toate acestea, în practică, lucrurile nu mai sunt chiar atât de limpezi.

Dan Barbu, Președintele Patronatul Operatorilor de Service Auto
Dan Barbu, Președintele Patronatul Operatorilor de Service Auto

Europa Liberă a stat de vorbă cu Dan Barbu, președintele Patronatul Operatorilor de Service Auto, pe marginea impactului pe care falimentele, dar și anumite practici ale asigurătorilor afectează această verigă esențială a lanțului accident auto - reparație - decontarea cheltuielilor.

Principalele idei expuse de Dan Barbu:

  • Asigurătorii creează probleme la plata daunelor pentru că „se poate”;
  • După falimentul City, mulți proprietari de service au luat credite ca să poată continua activitatea până la plata reparațiilor RCA;
  • Asigurătorii mizează pe faptul că oamenilor le e greu să atace în justiție deciziile de neplată a daunelor;
  • Asigurătorii nu își doresc ca operatorii de service auto să îi reprezinte legal pe asigurați, prin mandat;
  • Asigurătorii români plătesc complet reparațiile făcute în străinătate, iar pe cele făcute în România doar parțial;

1. Europa Liberă: Pentru început, în calitate de președinte al Patronatul Operatorilor de Service Auto, cum evaluați în acest moment piața asigurărilor auto?

Dan Barbu: Din punctul nostru de vedere, comparativ cu ultimii cinci ani, piața asigurărilor auto este acum mult mai stabilă. La începutul anului 2021, City și Euroins reprezentau 85% din piața RCA. După ce City a intrat în insolvență și portofoliul City a fost preluat de alți jucători, piața s-a echilibrat.

Euroins a scăzut la maproximativ 30%, iar Allianz și Groupama au în momentul acesta aproximativ 20 de procente fiecare. Astfel, piața e mult mai stabilă, chiar dacă, într-adevăr, prețul polițelor a crescut.

2.Europa Liberă: Dar problemele persistă pe piață, cel mai recent caz este cel dezvăluit de Libertatea.ro.

Dan Barbu: În anii trecuți, City si Euroins erau două companii care nu plăteau despăgubirile la timp, iar dacă plăteau, plăteau cât voiau și când voiau. Termenul de plată nu era niciodată respectat și nu se achita suma facturată integral. Achitau undeva la 50-60% din piesele și serviciile facturate de către service-urile auto. De ce făceau asta? Pentru că „se putea”.

Nu există un criteriu legal pentru asta. Câtă vreme o altă societate, pe aceeași lege (n.r. Legea 132/2017 - Legea privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto), achită despăgubirile integral, atât City, cât și Euroins trebuiau să aplice același criteriu. După ce City a ieșit din piața de asigurări, Euroins a rămas în continuare cu aceeași meteahnă.

3. Europa Liberă: Practica aceasta era doar la City și Euroins?

Dan Barbu: Practica aceasta o aveau doar City și Euroins. Acum și celelalte societăți au început să „preia” modelul lor și să plătească fracționat, spre exemplu Groupama, Generali, Asirom.

4. Europa Liberă: Câte service-uri sunt afectate de practica neplății complete a daunei?

Dan Barbu: Toate service-urile sunt afectate, deoarece practica este larg raspândită și asta se poate demonstra prin numărul în creștere al litigiilor în care sunt implicate societățile de asigurări. Spre exemplu, Euroins plătește cuantumul daunei fracționat. Pentru recuperarea diferenței neachitate, service-urile se adresează instanței de judecată. Procentul dosarelor de daună RCA câștigate în instanță este mai mare de 90%. La o rată de câștig atât de mare, ASF (n.r. Autoritatea de Supraveghere Financiară)ar trebui să se sesizeze și să intervină cu privire la abuzul pe care îl fac asiguratorii neplătind daunele integral.

5. Europa Liberă: Dar ce se întâmplă după ce se câștigă un dosar în instanță pentru o daună plătită incomplet?

Dan Barbu: Asigurătorul, Euroins de exemplu, face apel. Pierde și apelul. Nu plătește nici atunci la timp. Intervine executorul care îi execută conturile. În tot timpul acesta există penalități mari de întârziere, 0,2% pe zi de la momentul refuzării plății. Se ajunge și la situația în care cuantumul plătit să ajungă de 2-3 ori mai mare decât dacă plăteau la timp.

Lungesc foarte mult parcursul ăsta, curg și penalitățile. Intervin și cheltuielile cu procesele în instanță, avocați, executor judecătoresc. Toate sunt costuri.

6. Europa Liberă: ​Dar cum vă explicați acest comportament al firmelor de asigurări?

Dan Barbu: Mi-e greu să înțeleg, dar așa a procedat și City. Nu este o logică bună. Toată lumea are de pierdut. Pe mine, ca service auto, mă interesează ca lucrurile să funcționeze pe piață, să îmi încasez banii la timp, nu să ajung în instanță. Consider că societățile de asigurări au astfel de practici pentru a încerca să impună valori de decontare foarte mici, și reușesc, mai ales la CASCO. Asta duce la situații absurde. Să luăm două mașini identice, cu avarii identice, spre exemplu o Dacia Logan la care schimbăm două uși și un stâlp. Pe una o reparăm pe CASCO și pe alta pe RCA. Aceeași societate decontează sume diferite.

7. Europa Liberă: ​Pare lipsit de consistență, ca la aceeași reparație, la același service, pe CASCO să se plătească o sumă, iar la RCA altă sumă. Aveți vreo explicație?

Dan Barbu: Da, reparațiile decontate prin polițele CASCO trebuie să se încadreze în condițiile contractuale ce sunt foarte restrictive sau în condițiile contractelor de colaborare pe care le-au încheiat cu service-urile, iar decontările făcute pe polițele RCA funcționează conform Legii 132/2017. Diferența intervine din faptul că asiguratorul, pentru polițele CASCO, decontează tarif de manoperă preferențial.

Spre exemplu, există polițe CASCO care impun prin condiții ca ora de manoperă să nu depășească 50 de lei sau ca asiguratul să facă dovada achitării reparației către unitatea reparatoare. Cum ar fi ca reparația să coste 40 – 50 de mii de lei? Ar fi un efort prea mare pentru asigurat și totodată descurajant! Tot prin condițiile CASCO asiguratorul interzice asiguratului să acorde mandat unui terț. Asiguratul nu are tot timpul cunoștințele și disponibilitatea necesară pentru a sta în contact cu asiguratorul și preferă să mandateze service-ul în relația cu asiguratorul.

Informațiile pe care un service le solicită asiguratorului ar fi dacă polița CASCO produce efect la data evenimentului sau dacă nu se acordă despăgubiri. Este necesar ca asiguratul să știe dacă reparația va fi achitată de asigurator sau va fi achitata din bugetul personal.

Răspunsul a fost: ”Asiguratul este de acord și înțelege să renunțe la dreptul de a numi reprezentat sau împuternicit”. Este evident că un service are specialiști și se poate documenta mai bine atunci când trimite o solicitare asiguratorului.

8. Europa Liberă: ​Poate că asigurătorii își iau atâtea precauții pentru că le e frică de fraudă. Un șofer își poate înscena un accident și pe urmă vrea despăgubire.

Dan Barbu: Discuția despre fraude e de neînțeles. În decursul timpului s-au mai purtat discuții despre fraudele în asigurări, dar în momentul în care au fost întrebați care este procentul, nu au răspuns. Poate fi doar o poveste pe care o folosesc pentru a-și justifica politica. Personal sunt împotriva fraudei în asigurări și de aceea eram interesat dacă fenomenul există și în ce procent.

9. Europa Liberă: ​ Există diferențe între persoane fizice și juridice, sau alt gen de inadvertențe în plata daunelor?

Dan Barbu: Nu există diferențe de tratament. Nici pentru mașinile folosite de firme nu se dau toți banii. Dar există o diferență cu adevărat între plata despăgubirilor la intern și plata despăgubirilor la extern. Dacă le vine o factură din străinătate cu 150 -200 de euro pentru ora de manoperă, asigurătorii o plătesc la virgulă. Dacă au o factură din interior cu 300 - 400 de lei, plătesc jumătate.

Nu-mi explic, polița și legea sunt aceleași. Dacă un autovehicul înmatriculat în Austria a fost lovit de un autovehicul asigurat RCA la o societate de asigurări românească, iar reparația se face într-un service din zona UE, păgubitul depune documentele la asiguratorul român, iar suma este plătită la virgulă. E ciudat. Afară plătim la virgulă, acasă plătim parțial. Nu am auzit de daune plătite în străinătate fracționat.

10. Europa Liberă: ​În cazul falimentului City Insurance, ați avut cazuri în care service-urile au avut probleme sau au intrat în faliment pentru că nu au încasat banii la timp pentru lucrările RCA?

Dan Barbu: Au fost colegi care au avut mari probleme, în condițiile în care mulți lucrau cu City, fiind o firmă cu cota mare de piața RCA. City s-a închis, toate dosarele de daună s-au direcționat către Fondul de Garantare. A fost o perioadă foarte lungă în care nu s-a plătit nimic. În momentul acesta, polițele RCA se plătesc de Fondul de Garantare cu o întârziere de mai mult de un an de zile. Este o perioadă foarte mare.Noi facem reparația astăzi și încasăm banii peste un an.

În realitate, falimentul City îl suportăm noi. Mulți ne-am luat credite ca să putem să ne desfășurăm activitatea în continuare. Avem bani de încasat de ordinul a 400.000 - 500.000 de lei din dosarele City. Și banii vin cam la un an de zile.

Service-urile nu au refuzat clienții ce veneau să repare mașini pe polite de City. Nu poți spune clienților că dacă au asigurare la City nu le repari mașina. Noi am reparat și mașinile asigurate cu City. Știam că City are probleme, dar nu puteam să refuzăm clienți, ne-am asumat asta.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG