Pfizer vs. România – un proces de jumătate de miliard de euro. Va plăti România pentru vaccinurile anti-Covid la care a renunțat?

Pe 8 ianuarie 2024, Ministerul Sănătății a primit o citație de la Tribunalul de Primă Instanță Francofon din Bruxelles, emisă pe 22 decembrie 2023.

România a fost reclamată de Pfizer Inc., Biontech Manufacturing GmbH, Pfizer România SRL. Cele trei companii au mers în instanță pentru că, acuză ele, România nu a respectat un contract de achiziție vaccinuri COVID-19, încheiat cu Comisia Europeană în 2021.

România a fost notificată să se prezinte în fața judecătorilor pe 20 februarie 2024, la ora 09:00.

La primul termen s-a stabilit doar un calendar procedural al procesului – fiecare dintre părți stabilește când va trimite documentele și probele spre instanță.

Ce cere Pfizer:

• ca România să îi plătească 564 de milioane de euro (2.780.851.410,07 lei, adică 564.341.953,5 euro), plus penalități pentru vaccinurile comandate și neachiziționate în 2022 și 2023, adică aproape 29 de milioane (28.940.613) de doze;
• ca România să plătească 22.500 de euro – costurile și cheltuielile de judecată.

Istoria unui conflict cu miza de 564 de milioane de euro

În primul an al pandemiei, 2020, Comisia Europeană a încheiat, în numele celor 27 de state membre, contracte de furnizare cu toate firmele care au dezvoltat vaccinuri anti-Covid 19.

Cu producătorul Pfizer/Biontech au fost, în total, trei contracte. Fiecare țară avea repartizat un număr de vaccinuri, în funcție de populație.

Primele două contracte semnate de Comisie, în numele țărilor, au fost onorate în totalitate de România prin comandarea dozelor contractate.

Pe 20 mai 2021, Comisia Europeană a anunțat că a semnat un al treilea contract cu societățile farmaceutice BioNTech și Pfizer.

Prin intermediul acestuia, erau rezervate pentru țările membre ale Uniunii Europene încă 1,8 miliarde de doze de vaccin, care urmau să fie livrate în perioada decembrie 2021 - 2023.

Erau prevăzute în acest ultim contract 900 de milioane de doze de vaccin actual și de vaccin adaptat la variante, iar un alt articol al contractului vorbea despre opțiunea de a achiziționa alte 900 de milioane de doze.

39 de milioane de doze din acest contract semnat de Comisia Europeană cu Pfizer îi reveneau României. Și de aici au început problemele.

„Fiecare stat membru, la rândul lui, a făcut o opțiune periodică pentru achiziția de vaccinuri. Ultima și cea mai importantă și care, până la urmă constituie, obiectul acestui litigiu, a fost de la jumătatea anului 2021, când s-au luat pentru 2022 și 2023 aproape 39 de milioane de doze de vaccin.

Noi am reușit să vindem 7,5 milioane. 3 milioane am cumpărat. Iar diferența – adică cele mai bine de 28 de milioane de doze – sunt subiectul acestui litigiu”, a explicat, pentru Europa FM, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Conform prevederilor articolului I.13.2 (b) din contractul SANTE/2021/03/020, „Comisia, Statele Membre participante și Contractantul se supun fiecare irevocabil jurisdicției exclusive a tribunalelor din Bruxelles, Belgia, pentru a soluționa orice litigiu sau reclamație”.

Și așa a ajuns România să fie reclamată într-un proces intentat de Pfizer la Tribunalul Francofon de Primă Instanță din Bruxelles.

Cine reprezintă România?

O ordonanță de Guvern emisă pe 8 februarie desemnează Ministerul Finanțelor ca reprezentant al României în litigii internaționale și permite angajarea unor avocați externi.

Motivul invocat, conform acelui document: „reprezentarea juridică în fața Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles nu poate fi asigurată de consilierii juridici din Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor”.

Prin aceeași ordonanță, Guvernul a stabilit ca zece angajați ai direcției juridice din Ministerul Finanțelor să primească un spor de 50% la salariu ca să fie mai bine pregătiți în litigii internaționale.

Îți mai recomandăm

România, dată în judecată de Pfizer - BioNTech pentru (ne)plata vaccinurilor contractate în pandemie

Pe 15 februarie, ministrul Sănătății a anunțat că există deja o firmă care va apăra interesele României.

„Ministerul Sănătății este pregătit să ofere întreaga informare și documentele care sunt necesare firmei de avocatură ca să reprezinte România. Este o sumă foarte mare [...] Eu nici în momentul de față nu cunosc toate detaliile legate de contractul inițial încheiat de Comisia Europeană cu firmele furnizoare”, a precizat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Avocații care vor reprezenta interesele României și de strategia cărora depinde dacă bugetul României va fi mai sărac cu 564 de milioane de euro sunt de la firmele Lexters, din România, și Strelia, din Belgia.

Ultima reprezintă și Polonia, într-un proces asemănător intentat de Pfizer.

Toți avocații români care vor pleda cauza României au CV-uri impresionante.

Europa Liberă a vorbit cu unul dintre ei, Alexandru Stănescu – absolvent al Facultății de Drept a Universității din București, cu un MBA la Universitatea Deusto, Spania, Audencia Business School (Nantes) si Bradford School of Management, un master în arbitraj internațional la Universitatea Bucuresti și altul la Columbia Law School in New York.

Stănescu este membru al Baroului New York și al Baroului București.

„Am o experiență destul de vastă de drept internațional. Am lucrat și la Banca Mondială, am studiat la New York dreptul arbitrajului și litigiilor complexe, am lucrat la un birou din Londra de avocatură în domeniul disputelor internaționale, reprezint ministerul, sunt în două consorții care reprezintă Ministerul de Finanțe, în arbitraj de investiții”, explică Alexandru Stănescu.

Cât despre strategia abordată în procesul Pfizer contra României, avocatul Stănescu nu a vrut să dea detalii.

„Mergem acolo ca să ne asigurăm că statul are cea mai bună reprezentare – sper să nu lăsăm nicio piatră neîntoarsă, mergem să vedem că merg lucrurile așa cum dorim”, spune Alexandru Stănescu, pentru Europa Liberă.

La prima înfățișare în proces, de marți 20 ianuarie, s-a stabilit un calendar procedural.

Vaccinarea în România – date statistice

În România, până la finalul lunii decembrie 2023, fuseseră vaccinate anti-Covid, cu schemă completă (cu seruri produse de diverse companii), 17 milioane de persoane. 2,6 milioane primiseră și doza a treia.

Initial, prin cele trei contracte încheiate de Comisia Europeană, pentru România au fost contractate 94 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19.

Pe parcurs, între țările membre ale Uniunii Europene, s-au făcut redistribuiri de către producător, la cererea țărilor. Din dozele alocate inițial României, 13,7 milioane au fost redistribuite.

Pe 27 decembrie 2023, România avea, în total, 80 de milioane de doze contractate și aproape 37 de milioane livrate.

În privința plăților – până la sfârșitul lui iunie 2023 – România achitase pe vaccinuri aproape 2,4 miliarde de lei.

Anchetă DNA privind achiziția de vaccinuri

Pe 23 noiembrie 2023, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a cerut ridicarea imunității pentru trei foști oficiali ai Guvernului implicați în achiziția de vaccinuri. Dosarul a fost deschis în septembrie 2021.

Cei trei sunt acuzați de procurori că au semnat pentru cumpărarea mai multor doze de vaccine decât ar fi fost necesar la acel moment.

Acuzațiile sunt de abuz în serviciu și complicitate, plus prejudicierea bugetului statului cu 1 miliard de euro.

Este vorba de fostul premier liberal Florin Cîțu (23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021) și doi foști miniștri ai Sănătății din cabinetul lui: Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, ambii de la Uniunea Salvați România.

Voiculescu a deținut portofoliul Sănătății în Guvernul Cîțu în perioada 23 decembrie 2020 – 14 aprilie 2021, iar Ioana Mihăilă i-a urmat, în perioada 21 aprilie 2021 – 8 septembrie 2021.

Acuzațiile DNA:

• Vlad Vasile Voiculescu - acuzat de procurori că ar fi semnat pentru achiziționarea a 14.445.798 doze de vaccin. (contract Pfizer 2021-8.055.394 doze inițiale, contract Moderna nou – 6.390.404 doze),
• Ioana Mihăilă - acuzată că ar fi semnat pentru achiziționarea a 34.099.623 doze Pfizer,
• Florin Cîțu - acuzat că fi aprobat achizițiile pentru 2022-2023.

Procurorii susțin că aceste achiziții s-au făcut fără a ține cont de nevoile reale, în condițiile în care „România acceptase deja până la acel moment aproape 38 de milioane (37.588.366) de doze, din care 33 de milioane (33.328.096) de către Tătaru Nelu (ministru al Sănătății în perioada 26 martie 2020 – 23 decembrie 2020- n.r.) și 4.260.270 dozele opționale Pfizer acceptate de către ministrul sănătății Voiculescu Vlad Vasile, în decembrie 2020”.

Toate aceste achiziții în plus puteau fi evitate prin folosirea unei prevederi contractuale prin care România putea să renunțe la cota parte de vaccinuri de la Uniunea Europeană, afirmă procurorii Direcției Naționale Anticorupție.

„Comisia Europeană a înființat un comitet director și o echipă comună de negociere care urma să discute cu companiile și să negocieze pachetele de contracte de cumpărare în avans/rezervarea dozelor. Statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile, o clauză de opt-out, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite”, explică în referat procurorii.

Cu alte cuvinte, când Comisia Europeană anunța că are disponibilă o nouă tranșă de vaccinuri, fiecare țară putea decide, în termen de cinci zile, dacă cumpără sau nu.

Îți mai recomandăm

Câte doze de vaccin a contractat/cumpărat/folosit/donat/distrus România. Datele Ministerului Sănătății

„Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului”, afirmă procurorii DNA.

Iar acuzația directă ține de „încălcarea dispozițiilor legale și, în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane”.

Pfizer se judecă și cu Ungaria și Polonia

Compania Pfizer se judecă în instanță și cu Ungaria și Polonia din același motiv pentru care a intentat proces și României – pentru că au refuzat să primească și să plătească milioane de doze de vaccin anti-Covid.

În cazul Poloniei, litigiul se referă la livrarea a 60 de milioane de doze, ceea ce înseamnă aproximativ 1,2 miliarde de euro.

Ungaria este acuzată și ea de încălcarea contractului, dar, conform AFP, Budapesta se confruntă cu o pretenție mult mai mică din partea comapaniei Pfizer, de doar 60 de milioane de euro, pentru trei milioane de doze de vaccin.

Și nu sunt singurele procese legate de achiziția de vaccinuri.

Publicaţia americană New York Times a dat în judecată Comisia Europeană și a cerut instituției de la Bruxelles să desecretizeze mesajele schimbate pe WhatsApp, în martie şi aprilie 2021, de către Ursula von der Leyen cu Albert Bourla, CEO-ul companiei Pfizer.

La fel și cotidianul german Bild, care a cerut publicarea documentelor privind negocierile purtate pentru cumpărarea vaccinurilor anti-COVID-19 produse de Pfizer/BioNTech și AstraZeneca.

În septembrie 2022, Parchetul European - condus de procurorul-şef Laura Codruţa Kovesi - a anunţat că a deschis un dosar penal în care se fac cercetări in rem (cu privire la faptele reclamate, n. red) legat de achiziţia de vaccinuri anti-Covid 19 de la Pfizer de Comisia Europeană.

Lobbystul belgian Frederic Baldan a făcut o plângere penală pe numele preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru rolul pe care aceasta l-a avut la intermedierea celui mai mare contract de vaccin al UE, pentru 1,1 miliarde doze de vaccin anti-Covid 19.

Dosarul este pe rolul instanţelor belgiene.