Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi-a motivat avizul negativ în cazul lui Bogdan Licu, propunerea ministrului Justiţiei pentru funcţia de prim procuror adjunct al Parchetului general. Astfel, procurorii din CSM arată că Licu, „contrar amplei experienţe manageriale în funcţiile de conducere de la nivelul de parchet pentru care candidează, din răspunsurile la întrebările adresate se reţine imposibilitatea identificării unor măsuri efective care să conducă la realizarea obiectivelor expuse în proiectul depus", se arată în motivarea deciziei.
Răspunsuri evazive
În plus, „lipsa unei viziuni manageriale certe rezultă şi din faptul că la solicitarea unor exemple de măsuri ce urmează a fi întreprinse în vederea realizării obiectivelor propuse, domnul procuror a preferat un răspuns evaziv", se mai arată în motivarea procurorilor din CSM.
În privința gestionării comunicării în dosarele „Caracal" şi „Sorina", „Secţia constată lipsa unei viziuni coerente din care să rezulte capacitatea de autoanaliză retrospectivă, de învăţare din situaţii trecute, aspecte nepermise la nivelul celei mai înalte poziţii în structura Ministerului Public", se mai precizează în document.
În cazul adopţiei Sorinei, Licu a precizat la audierile organizate de Ministerul Justiţiei că a acţionat după cum i-a dictat conştiinţa şi s-a felicitat că fetiţa a mai stat o lună în ţară în urma contestaţiei la adopţie pe care a înaintat-o instanţei de judecată. „Aș fi putut să spun că nu e treaba procurorului general. Nu am ales să fac acest lucru. Mi-am asumat și m-am implicat, cât am putut de mult, cât m-a dus pe mine capul. Am cerut o reevaluare legală și am urmărit interesul legitim al copilului. Un lucru bun este că Sorina a mai stat 30 de zile în România , a avut consiliere psihologică și a înțeles mai bine situația ei”, declara Licu pe 20 ianuarie 2020.
Referinduse la cazul Caracal, Licu a arătat că a fost o cauză complexă, că nu există specialiști în comunicare în cadrul parchetelor de pe lângă Curțile de Apel şi şi-a cerut scuze pentru modul defectuos de comunicare în timpul tragediei care a sensibilizat românii.
Apartenenţa la masonerie şi plagiatul
„Atât deficienţele de comunicare în situaţii concrete, cât şi menţinerea în spaţiul public a unei ambiguităţi raportat la apartenenţa la o organizaţie cu caracter secret şi cu privire la unele acuzaţii de plagiat, creează aparenţa unei persoane controversate", se mai precizează în document.
- Decizia a fost luată pe 2 martie, cu 4 voturi negative şi 3 voturi pozitive, cei care au votat pentru numirea în funcţie a lui Bogdan Licu fiind ministrul Cătălin Predoiu, procurorul general Gabriela Scutea şi procurorul Codruţ Olaru.
Avizul secţiei pentru procurori a CSM este unul consultativ, propunerea ministrului Predoiu pentru ocuparea funcţiei numărul 2 în parchetul general urmând a fi înaintată preşedintelui Klaus Iohannis pentru a stabili dacă emite sau nu decretul de numire în funcţie.
Audiat pe 2 martie de către Secţia pentru procurori, Licu a recunoscut că a făcut parte din masonerie până în 2012, dar că și-a dat demisia. „Am vrut să lămuresc acest lucru”, a spus el. Întrebat cât timp a fost în masonerie, Licu a răspuns: „Nu mai ţin minte exact, de prin 2003, 2004 până în 2012.”
Acuzat de plagiat
Jurnalista Emilia Șercan, a arătat că Licu a absolvit Dreptul la Universitatea „Spiru Haret”, o facultate care nu era acreditată la vremea respectivă și care nu avea dreptul de a organiza examene de licență. La examenul de licență, susținut la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, „Licu a obținut nota 5 la examenul de licență la Drept penal, materie fundamentală pentru un procuror”, „la examenul de Drept civil a obținut nota 6, media probelor de la examenul scris de licență fiind salvată - parțial - de Dreptul muncii, la care a luat nota 10”, a scris Șercan.
Cât privește acuzațiile de plagiat care i-au fost aduse în spațiul public, pentru teza de doctorat susținută la Academia SRI, sub coordonarea lui Gabriel Oprea, Licu a susținut că nu a plagiat, dar, cu toate acestea, în martie 2016 a făcut cerere să-i fie retras titlul de doctor.
Controversele din declaraţia de avere
Europa liberă a scris că procurorul Licu a consemnat în declaraţia de avere din 2014 că s-a împrumutat cu 300.000 de euro de la omul de afaceri Mircea Tudor, împrumuturi contractate în 2008 şi 2011. Banii urmau a fi returnaţi până în 2025. Cinci ani mai târziu, datoria a scăzut la jumătate, la 150.000 de euro. Bogdan Licu este prieten, vecin şi a fost năşit de Mircea Tudor. De asemenea, Licu a încasat 250.000 de euro pe două apartamente pe care nu a reușit să le vândă.
Bogdan Licu nu a avut contracandidat la funcția de prim-adjunct al procurorului general.
Facebook Forum