Linkuri accesibilitate

Procurorul specializat în anchetarea jurnaliștilor, promovat șef de secție la DIICOT


Procurorii din CSM au decis ca prietenul Gabrielei Scutea să fie delegat pentru 6 luni ca șef de Secție în DIICOT

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a fost de acord cu propunerea ca procurorul Robert Fleckhammer să fie delegat șef al Secţiei de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice din cadrul DIICOT.

Decizia a fost luată la limită, cu 4 voturi la 3. În prezent Fleckhammer deține funcția de adjunct al acestei secții din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Conform surselor Europa Liberă, au votat „pentru” ca Fleckhammer să ajungă șef procurorul general Gabriela Scutea, Codruț Olaru, Nicolae Solomon și Tatiana Toader, iar „împotrivă” au votat procurorii Cristian Ban, Florin Deac și ministrul justiției, Stelian Ion.

Propunerea a fost făcută de Oana Daniela Pâțu, procuror șef adjunct al Direcției. I-am cerut Oanei Pâțu motivele pentru care l-a propus pe Fleckhammer șef de secție. Ni s-a cerut să facem o solicitare scrisă în acest sens, iar răspunsul nu ne-a fost comunicat până la publicarea materialului.

Fleckhammer a ajuns om de bază al direcției antimafia, fiind un apropiat al procurorului general Gabriela Scutea, coleg cu ea la Brașov. El este apropiat și de fostul procuror Doru Stoica, cel care a instrumentat discutabil dosarul 10 august, caz care nici după cinci luni nu se știe dacă se va întoarce la DIICOT pentru continuarea cercetărilor față de șefii Jandarmeriei.

Apel ignorat de procurorii din CSM

Fleckhammer a fost detașat în ciuda unui apel semnat de zeci de organizații neguvernamentale care activează în domeniul justiției, organizații care au cerut transparență și atenție sportită în numirea „din pix” a procurorilor șefi.

ONG-urile consideră că aceste funcții trebuie ocupate de profesioniști cu activitate de necontestat, Fleckhammer fiind cunoscut pentru modul defectuos în care a condus anchetele în dosarele jurnaliștilor filați și în cazul „Radio România”.

În primul dosar, Fleckhammer a tergiversat ancheta și a administrat deficitar dosarul, pe când în cel de-al doilea caz a fost acuzat că a inculpat un jurnalist la cererea fostului șef al Radio România, Ovidiu Miculescu.

Deranjat de criticile mass-media, Fleckhammer s-a adresat Secției pentru procurori pentru a-i apăra independența și reputația, lucru pe care secția l-a și făcut. Astfel, pe 11 iunie 2019, procurorii din CSM au decis să apere reputația profesională a lui Fleckhammer și au stabilit că acesta nu se face vinovat de cele imputate de jurnaliști, titlurile articolelor fiind cele care i-au revoltat cel mai mult pe procurori:

Secția pentru procurori constată că situația de fapt prezentată distorsionat și vădit subiectiv în cele două articole de presă analizate, cărora li s-au acordat titlurile sugestive arătate anterior, este de natură să creeze suspiciuni justițiabililor cu privire la modul în care domnul procuror Robert Fleckhammer a efectuat urmărirea penală și a soluționat cauza cu car ea fost investit, conturându-se ideea că acesta ar fi încălcat cu știință dispozițiile legale privind efectuarea urmăririi penale”, se arată în decizia CSM.

Titlurile din ziar erau „DIICOT ceaușist – Fost șef PSD al Radio România a cerut să afle cine dă informații pentru tolo.ro, procurorii au executat” și „Cum le-au dat judecătorii cu dosarul în cap procuroriilor DIICOT și șefului PSD al Radio România după ce aceștia folosiseră handicapul mental sever al fetei unui redactor muzical pentru ca angajata să recunoască pedeapsa nemeritată”, ambele publicate de ziarul Libertatea.

Recunoaștere de frică

Fleckhammer a fost așadar procurorul de caz care a dispus o percheziție la domiciiul Danielei Scraba, realizator muzical la Radio România, sub acuzația de divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice.

În timpul anchetei, Scraba a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției și a fost de acord cu o pedeapsă de 1 an și 3 luni închisoare cu amânarea executării pedepsei. Vârsta jurnalistei, faptul că are o fiică cu dizabilități în îngrijire și faptul că nu-și permite să fie dată afară de la Radio au fost speculate de Fleckhammer, care se felicita astfel că a obținut o condamnare.

Ulterior, contrar cutumei, trei judecători au respins acordul de recunoaștere al vinovăției și au retrimis cazul la DIICOT pentru continuarea cercetărilor. Judecătoarea Lucreția Postelnicu arată în motivare că, în nici un caz, o notă internă prin care șeful Radioului public, Ovidiu Miculescu, secretizează informații publice nu poate fi mai puternică decât legea informațiilor publice.

Avertizori de integritate sancționați de regulament

Dosarul „Radio România” aduce în discuție statutul avertizorului de integritate, al avertizorului de interes public. Adoptată încă din 2004, această lege s-a dovedit a fi ineficientă, deoarece nu-l protejează pe funcționarul care reclamă nereguli despre care a aflat la serviciu.

APADOR-CH a semnalat de mai multe ori că reglementările interne ale anumitor instituţii publice conţin prevederi nelegale, deoarece prevăd sancţiuni pentru avertizările în interes public şi/sau împiedică avertizorii să se adreseze direct presei. Asociația dă ca exemplu Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti – ASSMB, al cărei regulament intern prevede interdicţia absolută pentru un salariat de a discuta cu presa fără acordul conducerii, fapt sancţionat ca abatere disciplinară.

XS
SM
MD
LG