PSD nu a reușit să își convingă electoratul nici să boicoteze referendumul declanșat de președintele Klaus Iohannis, nici să spună NU la întrebările legate de justiție, arată sondajul telefonic realizat de IRES, institutul condus de social-democratul Vasile Dâncu, în ziua alegerilor. Astfel, 50% dintre cei care au votat cu PSD au mers și la referendum, și la europarlamentare, iar 60% au spus DA la ambele întrebări, reiese din sondajul respectiv. Aproape 100% din votanții USR-PLUS și PNL au votat atât la europarlamentare, cât și la referendum. De la PNL, 15-16% au spus NU la referendum, în timp ce de la USR-PLUS doar 9% au răspuns cu NU.
Electoratul primelor trei partide din clasamentul alegerilor europarlamentare a fost compus cel mai mult din femei la PNL (54%), iar cei mai mulți bărbați au fost la USR-PLUS (57%).
Alianța USR-PLUS a fost votată cel mai mult de tineri - 50% 18-35 ani, apoi de segmentul 36-50 de ani (30%). La PNL, electoratul a fost eterogen, din toate categoriile de vârstă, cei mai mulți fiind din segmentul 36-50 de ani (30%). Doar 28% din electoratul liberal a avut între 18 și 35 de ani. La PSD, majoritatea au votat vârstnicii de peste 65 de ani (42%), apoi cei din categoria 51-65 de ani (28%).
La alegerile din 2016, situația a fost mult diferită, în ce privește vârsta electoratului pe partide, conform unui sondaj de tip exit-poll, realizat de aceeași casă de sondaje IRES. Foarte mulți tineri (33,5%) au votat cu PSD. PNL câștigase atunci segmentul 25-34 de ani, iar USR excela tot pe acest segment, însă avea electorat din cam toate categoriile de vârstă 18-44 de ani, în mod egal.
Cel mai mult electorat urban, în 2019, a votat cu USR-PLUS - 43% din localitățile cu peste 200.000 de locuitori, 12% din localitățile cu 100.000-200.000 de locuitori. La PNL, electoratul a fost compus cel mai mult din votanți din mediul rural, 56%, liberalii depășind la acest capitol PSD, care a avut electorat din rural doar 53%. În 2016, PSD câștigase în toate mediile, iar USR avea doar 27% din electorat în București.
În funcție de regiune, grosul electoratului pentru cele trei partide a venit din zona de Sud, din Dobrogea și din București. PSD a avut aici 50% din alegători, USR-PLUS 45%, iar PNL 40%. În Transilvania și Banat, PNL a avut câștig de cauză, cu 39% din electorat, urmat îndeaproape de USR-PLUS cu 37%. Moldova a fost eterogenă, votând aproape în mod egal cu toate partidele, cu un foarte mic avantaj pentru PSD (23%).
În ce privește nivelul de studii, cei mai mulți alegători cu studii superioare au mers cu Alianța USR-PLUS - 35%, iar cei mai mulți cu studii medii (47%) s-au regăsit tot la acest partid. Cei mai mulți cu studii elementare (10 clase sau mai puțin) au fost printre votanții PSD (55%), apoi ai PNL (42%). La alegerile din 2016, PNL avea mult mai puțini alegători cu studii de 10 clase – doar 18% dintre votanți.
Cei mai bine plătiți dintre votanți s-au regăsit tot la USR-PLUS. 47% din electoratul acestui partid are venituri lunare între 1.500 și 4.000 de lei, iar 22% au venituri lunare de peste 4.000 de lei. La PSD și PNL, doar 8% din electorat are venituri de peste 4.000 de lei pe lună. Cele mai multe venituri mici, de sub 1.500 de lei pe lună, au votanții PSD (65%) și PNL (56%)
Cei mai mulți pensionari au votat cu PSD - 58%. Angajații la stat au votat în mod aproape egal cu cele 3 partide – cei mai mulți cu USR-PLUS 15%. Cei mai mulți fără ocupație au fost în electoratul PNL (22%).
93% dintre votanții USR-PLUS folosesc internetul și 83% Facebookul. La PSD, sunt cei mai puțini utilizatori online - 44% internet, 35% Facebook, iar la PNL 72% folosesc internet și 62% Facebook.
Facebook Forum