Linkuri accesibilitate

Comisia Europeană, prognoza economică de vară. Inflație de 11,1% și creștere economică de 3,9%


Creșterea economiei românești din primul trimestru al acestui an (5,2% rată de creștere a PIB) a determinat Comisia Europeană să-și îmbunătățească estimarea pentru întreg anul 2022, la 3,9% în prognoza de vară, față de 2,6% cât anticipa în primăvară.

În schimb, prognoza pentru 2023 a redus avansul de la 3,6% până la 2,9%.

În primul trimestru al anului 2022, economia României a surprins pozitiv cu o rată de creștere Produsului Intern Brut (PIB) de 5,2%, spune Comisia Europeană în prognoza de vară dată publicității joi.

Potrivit datelor provizorii, acest rezultat se explică printr-o creștere solidă a formării brute de capital fix și a consumului privat, în timp ce exporturile nete au contribuit negativ.

Această creștere robustă a fost susținută de salarii mai mari, care au ținut pasul cu inflația, precum și eliminarea treptată a restricțiilor Covid.

Datorită acestui prim trimestru foarte puternic, creșterea PIB-ului pentru tot anul 2022 este revizuită în sus la 3,9%.

Pentru 2023, totuși, este anticipată o revizuire în scădere la 2,9%, în conformitate cu perspectivele de creștere mai lentă la nivel global și UE.

Consumul privat și investițiile vor fi principalii factori de creștere pentru anul acesta și următorul, în timp ce exporturile nete se preconizează că vor acționa ca o frână asupra PIB și vor duce la o creștere a deficitului comercial.

În continuare, indicatorii de activitate economică indică un al doilea trimestru mai puțin optimist.

Pentru restul orizontului de prognoză, atât factorii pozitivi, cât și cei negativi se întrepătrund. Pe de o parte, inflația ridicată va afecta puterea de cumpărare a gospodăriilor.

Pe de altă parte, perspectivele optimiste de pe piața muncii și măsurile de sprijin anunțate de guvern în aprilie, în special pentru gospodăriile vulnerabile, ar trebui să mențină creșterea consumului privat, deși mai moderat.

Prețurile cresc în continuare, în special la alimente

Se estimează că efectul de amortizare a ratelor ridicate ale dobânzilor și al incertitudinii asupra investițiilor private va fi mai mult decât compensat de investițiile susținute prin Facilitatea de Redresare și Rezilientă (FRR) și alte fonduri UE.

Perspectivele comerțului exterior s-au înrăutățit din cauza războiului din Ucraina și a blocajelor din alte părți ale lumii, implicând o încetinire, care va afecta mai mult exporturile decât importurile, așa cum s-a văzut până acum.

Creșterea abruptă și continuă a prețurilor la alimente și energie a împins inflația anuală IAPC la 12,4% în mai, ridicând inflația medie pe 12 luni la 7,1%.

Prețurile sunt programate să crească în continuare în orizontul de prognoză din cauza energiei, pentru că nu toți consumatorii sunt acoperiți de schema de plafonare, iar numeroase contracte de energie electrică și gaze vor fi renegociate în lunile următoare.

O creștere a prețurilor pentru această componentă IAPC este așteptată în aprilie 2023, mai ales că schema de plafonare urmează să expire.

Prețurile alimentelor vor crește, de asemenea, având în vedere tendințele globale ale prețurilor și penuria cauzate de război.

Inflația medie anuală IAPC este estimată la 11,1% în 2022, înainte de a încetini la 7,2% în 2023, pentru că prețurile la energie sunt setate să se modereze și efectele de bază să se declanșeze.

Dinamica salariilor, mai puternică decât cea estimată în prezent, reprezintă un risc ascendent pentru prognoza inflației.

Prognoza de vară la nivelul întregii Uniuni Europene

Pe măsură ce realitatea unei invazii prelungite din Rusia a Ucrainei se afundă, evaluarea consecințelor sale economice pentru economia globală devine mai sumbre.

Șocurile declanșate de război lovesc economia UE atât direct, cât și indirect, punând-o pe o cale de creștere economică în scădere și inflație mai mare.

Creșterea rapidă a prețurilor la energie și la produsele alimentare alimentează presiunile inflaționiste globale, erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor și declanșează un răspuns de politică monetară mai rapid decât se presupunea anterior.

În plus, încetinirea creșterii economice în SUA se adaugă la impactul economic negativ al politicii stricte de zero Covid a Chinei.

În timp ce prețurile unor mărfuri intră în scădere, economia UE rămâne vulnerabilă la evoluțiile piețelor energetice din cauza dependenței sale ridicate de combustibilii fosili ruși.

Cu prețurile la gaze aproape de maximele istorice, inflația energetică este în creștere.

Inflația alimentară este, de asemenea, în creștere, dar presiunile se extind și mai mult pe măsură ce costurile mai mari ale energiei sunt transferate către servicii și alte bunuri.

Gospodăriile cu venituri mai mici sunt afectate în special de creșterea prelungită a prețurilor.

În timp ce întreprinderile încă urmăresc o expansiune a activității economice, sunt mai puțin optimiste în ceea ce privește viitorul, care va afecta investițiile.

Prognozele pentru gospodării sunt la fel de negative în ceea ce privește viitorul precum au fost la începutul pandemiei, care va afecta redresarea consumului privat.

În ansamblu, se estimează că PIB-ul real va crește cu 2,7% în 2022 și cu 1,5% în 2023 în UE și cu 2,6% în 2022 și cu 1,4% în 2023 în zona euro.

Rata anuală de creștere estimată pentru acest an este susținută de impulsul acumulat de redresare de anul trecut și de un prim trimestru mai puternic decât se estimase anterior.

Ambele aduc creșterea dobândită în primul trimestru al acestui an la 2,7% pentru UE și 2,4% pentru zona euro.

Activitatea economică este de așteptat să se fi slăbit în al doilea trimestru, dar ar trebui să-și recapete o anumită tracțiune în timpul verii, datorită unui sezon turistic promițător.

În 2023, se preconizează că creșterea economică va lua un anumit impuls, pe spatele unei piețe a muncii rezistente, a inflației moderate și a sprijinului din partea Facilității pentru Redresare și Reziliență (FRR).

Se preconizează că inflația din zona euro va atinge un nou record de 8,4% în al treilea trimestru al anului 2022.

Pe măsură ce presiunile din cauza prețurilor la energie și a constrângerilor de aprovizionare se estompează, este de așteptat ca inflația să scadă constant ulterior și să scadă sub 3% până la sfârșitul anului 2023.

Ratele anuale de 7,6% în 2022 (8,3% în UE) și 4,0% în 2023 (4,6% în UE) implică revizuiri în sus cu mai mult de un punct procentual față de Prognoza de primăvară.

Riscurile la adresa prognozei pentru activitatea economică și inflație depind în mare măsură de evoluția războiului.

Creșterile ulterioare ale prețurilor la gaze ar putea întări forțele stagflaționiste aflate în joc și ar putea duce la o înăsprire mai accentuată a condițiilor financiare care ar afecta nu numai creșterea, ci și stabilitatea financiară.

În același timp, tendințele recente de scădere a prețurilor petrolului și ale altor mărfuri s-ar putea intensifica, ducând la o decelerare mai rapidă a inflației.

În plus, consumul privat s-ar putea dovedi mai rezistent la creșterea prețurilor dacă gospodăriile ar folosi mai mult din economiile lor.

În cele din urmă, Covid rămâne în continuare un factor de risc.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG