Relația cu Uniunea Europeană & NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite sunt principalele teme de politică externă care se regăsesc în programele electorale ale tuturor celor cinci candidați cu cele mai mari șanse în cursa electorală - Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Elena Lasconi (USR), George Simion (AUR) și Mircea Geoană (independent).
Insuficient, spun specialiștii de politică externă, care cred că viitorul ocupant al Palatului Cotroceni ar trebui să fie preocupat și de teme mai sensibile, precum relațiile cu China, Rusia sau Turcia și, mai ales, de profesionalizarea și consolidarea corpului de diplomați ai României.
Atribuțiile președintelui în materie de politică externă
(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.
(2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.
Sursa: art. 91, Constituția României
Pe ici, pe colo, programele electorale mai conțin referiri și la alte teme, precum relația cu Ucraina sau cu state din Orientul Mijlociu, ori expun declarativ atribuții în sarcina șefului statului.
Europa Liberă trece în revistă felul în care sunt reflectate principalele teme de politică externă în programele candidaților plasați pe primele cinci poziții în sondajele electorale. Și ce lipsește din ele.
Relația cu Uniunea Europeană
Candidații oscilează între a clama relații bune cu partenerii europeni și consolidarea poziției României în Uniunea Europeană - cum reflectă programele lui Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Elena Lasconi sau Mircea Geoană - și un spirit justițiar prin care UE trebuie să răspundă pentru o pretinsă desconsiderare a cetățenilor români în comparație cu alte naționalități - cum rezultă din programul lui George Simion.
Metodele concrete prin care președintele, ca șef suprem al diplomației, ar trebui să ducă la concretizarea tuturor aspirațiilor lipsesc.
Nicolae Ciucă - Apartenența necondiționată la Uniunea Europeană
O bună parte din programul pentru politică externă al lui Nicolae Ciucă se referă la rolul României în interiorul Uniunii Europene.
A șasea poziție ca reprezentare în Parlamentul European, prin numărul de europarlamentari români, ar trebui reflectată în beneficiile pe care le are România în relația cu Uniunea Europeană.
● Beneficiile apartenenței la UE: România a beneficiat de aproximativ 66 de miliarde de euro de la aderarea la UE, cu un raport de 3 euro primiți pentru fiecare euro contribuit.
● Impactul economic al UE: Calitatea de membru al Uniunii Europene a atras investiții internaționale și a contribuit la dezvoltarea economică și modernizarea legislației și instituțiilor.
● Uniunea Europeană - club de elită al prosperității în lume: Putem trece la nivelul superior de prosperitate numai în interiorul Uniunii Europene. O altă cale este de neconceput! Mai mult, avem o poziție foarte bună dacă socotim criteriile care, în general, stau la baza organizării instituțiilor decidente ale Uniunii, fiind a șasea țară ca pondere în Parlamentul European.
Sursa: Programul politic al lui Nicolae Ciucă
George Simion - relație tensionată în care cetățenii trebuie apărați în relația cu UE
George Simion se referă la relația cu UE ca la una tensionată, în care cetățenii trebuie apărați pentru că, susține el, românii ar fi tratați ca inferiori altor nații.
Scopul său politic în calitate de președinte ar însemna luarea de măsuri pentru protejarea cetățenilor români și stoparea „înjosirii” lor de către străini.
● Egali în drepturi: Cetățenii români sunt egali în drepturi cu cetățenii oricăror alte state europene, deci nu există justificări să fie tratați altfel. Respingem tentativele de limitare a puterii și suveranității statelor naționale la nivelul UE.
● Cetățeni neegali în drepturi: Prin Planul SIMION voi/vom implementa măsuri pentru ca statul român să poată oferi asistență juridică oricărui cetățean român care se confruntă cu încălcări ale statutului său de cetățean egal cu ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene.
● Împrumuturi în condiții egale: În materie de politică financiară, România trebuie să beneficieze de condiții egale cu celelalte state când vine vorba de contractarea de împrumuturi sau de primirea de fonduri europene. Politica AUR nu va fi una a înjosirii și resemnării, așa cum ne-au obișnuit guvernările trecute!
Sursa: Programul politic al lui George Simion
Elena Lasconi - consolidarea poziției în UE
Candidata USR, Elena Lasconi, are unul dintre cele mai succinte programe electorale, inclusiv în ceea ce privește programul de politică externă.
● Consolidarea poziției în UE: Consolidarea rolului României în UE și consolidarea parteneriatului strategic cu SUA;
●Avanpost european: Întărirea poziției de avanpost al democrației occidentale în această parte a Europei;
●Pro-Schengen: O ofensivă diplomatică pentru admiterea urgentă în Spațiul Schengen.
Sursa: Programul politic al Elenei Lasconi
Marcel Ciolacu - adâncirea proiectului de integrare europeană
Marcel Ciolacu, premier în funcție, vorbește în programul său de politică externă despre realizările înregistrate în ultima vreme de România în relația cu Uniunea Europeană.
● Adâncirea proiectului european: Vom susține adâncirea proiectului de integrare europeană în beneficiul cetățenilor și vom avea o voce mai activă în procesul de luare a deciziilor la nivel european.
● Pozițiile câștigate sub mandatul său: Avem pentru prima dată un vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, doi vicepreședinți ai Parlamentului European, președinte al uneia dintre cele mai importante comisii din PE – Comisia REGIO, de dezvoltare regională, iar prezența românească în instituțiile europene este din ce în ce mai numeroasă. Am semnat recent acordul prin care găzduim în România prima agenție europeană, Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică.
Sursa: Programul politic al lui Marcel Ciolacu
Mircea Geoană - integrarea în zona euro
Integrarea în Schengen și în spațiul monetar EURO sunt obiectivele concrete ale lui Mircea Geoană în relația cu Uniunea Europeană.
Candidatul independent abordează și el în programul său electoral tema populistă a românilor ca nație periferică a Europei.
● Schengen - o prioritate: Aderarea neîntârziată și integrală la Spațiul Schengen. Voi folosi toate instrumentele politice, economice bilaterale și multilaterale pentru atingerea acestui obiectiv. Tergiversarea pe temei politic a acestui obiectiv va fi tratată ca un act de ostilitate împotriva României și va fi gestionat ca atare.
● România neperiferică: România în centrul politic și economic și nu la periferia Europei.
● Zona Euro: Pregătirea condițiilor pentru aderarea la Zona Euro.
● Negocierea bugetelor: Dezvoltarea capacității de negociere și de pregătire a marilor dosare europene. Negocierea intransigentă, dar inteligentă a următorului buget UE 2027-2035, care include tranziția de la PNRR.
Sursa: Programul politic al lui Mircea Geoană
Relația cu NATO și SUA
Candidatul independent Mircea Geoană abordează și el în programul său electoral tema populistă a românilor ca nație periferică a Europei.
Toți cei cinci candidați din fruntea sondajelor electorale marșează pe o relație corectă și principială cu Alianța Nord-Atlantică.
Unii dintre candidați leagă apartenența la NATO de întărirea capacității militare a României și de ajutorul dat Ucrainei, alții evită un astfel de subiect sau declară public că România nu ar trebui să arate niciun fel de susținere pentru vreuna dintre părțile beligerante.
De asemenea, relația cu NATO este privită în legătură directă cu Statele Unite ale Americii, mulți dintre candidați făcând un corolar cu apartenența la Uniunea Europeană din cele trei tipuri de legături.
Marcel Ciolacu - obiectivul meu e a ține România departe de război
Relația strategică cu NATO se traduce, în viziunea actualului premier, în creșterea PIB pentru Armată la 2,5% la sută și dezvoltarea capacităților de apărare.
Și la capitolul NATO, Ciolacu se laudă cu realizările sale în calitate de prim-ministru.
● Războiul, motiv al consolidării NATO: Războiul ilegal pornit de Rusia împotriva Ucrainei, din proximitatea granițelor noastre, face cu atât mai importantă consolidarea posturii de apărare în cadrul NATO.
● 2,5% din PIB: Obiectivul meu principal în calitate de Președinte va fi să țin România cât mai departe de război. Vom continua alocarea a 2,5% din PIB pentru apărare și vom dezvolta capabilitățile de apărare, atât din punct de vedere al industriei, cât și al dotării Armatei și investiției în resursa umană, pentru a crea un profil de descurajare a agresorilor.
● Cea mai mare bază NATO, în România: În calitate de Prim-ministru am dispus măsurile necesare la nivelul Guvernului pentru ca cea mai mare bază militară a NATO din Europa să fie găzduită pe teritoriul României. Ne vom coordona cu toți aliații noștri din NATO și UE pentru menținerea securității și păcii în regiunea noastră.
Sursa: Programul politic al lui Marcel Ciolacu
Elena Lasconi - NATO legat de dezvoltarea formatului B9
Elena Lasconi vede evoluția ulterioară a României în interiorul Formatului B9 și prin atragerea Greciei în cadrul acestuia, lucru care ar duce la consolidarea flancului estic al alianței.
Formatul B9 este o organizație înființată în 2015 la București, din care fac parte foste state sovietice sau care au fost sub influența fostului URSS - Lituania, Letonia, Polonia, România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Estonia și Ungaria - ca urmare a invadării Crimeei de către Rusia, în 2014.
● Formatul B9 a fost reacția țărilor de pe flancul de est al NATO față de invadarea Crimeii de către Rusia în 2014.
● În regiune vom crește profilul și vizibilitatea B9 (Bucharest 9) în care vom încerca atragerea Greciei.
● În interiorul acestui mecanism vom consolida relația cu Polonia.
● Formatul B9 trebuie să devină principalul instrument al țărilor de pe flancul estic al NATO în fața amenințărilor venite din partea Federației Ruse.
● Formatul va fi dezvoltat pe chestiuni ce țin de apărare și securitate, dar și pe direcții precum energia, schimburile comerciale și comerțul.
Sursa: Programul politic al Elenei Lasconi
Mircea Geoană - România, gazda summitului NATO din 2030
Fostul secretar general adjunct al NATO vine cu câteva idei concrete despre întărirea relației cu Alianța Nord-Alantică, dar e de părere că nicio țară nu se poate baza pe aliați, ci trebuie să aibă și propriile instrumente de apărare și acțiune strategică bine puse la punct.
În această direcție, militează pentru o nouă Strategie de Apărare și Securitate Națională, care va include și riscurile economice și de reziliență societală.
● Înființarea unui Birou pentru Securitate Economică și Reziliență la nivelul Președinției, după modelul statelor aliate și partenere.
● Găzduirea unui nou Summit NATO la București în 2030.
Sursa: Programul politic al lui Mircea Geoană
Nicolae Ciucă - Avem nevoie de o Mare Strategie
Nicolae Ciucă leagă și el bugetul Apărării de apartenența la NATO, de redezvoltarea industriei militare și de recăpătarea demnității angajaților ministerului pe care l-a condus între 25 noiembrie 2021 și 12 iunie 2023.
● România își bazează eșafodajul de securitate pe trei piloni: parteneriatul strategic cu Statele Unite, rolul de aliat de nădejde în cadrul NATO și postura tot mai solidă și credibilă în cadrul Uniunii Europene.
● Voi pleda pentru creșterea bugetului Apărării proporțional cu nivelul de ambiție al României și cu capacitatea de absorbție a acestor fonduri de către organismul militar.
● Voi insista pentru relansarea atractivității funcției militare și pentru un nou contract social cu structurile specializate ale statului, marcate de schimbările ultimei perioade.
● Dezvoltarea industriei de apărare este vitală, pentru a oferi capabilitățile și necesitățile descurajării în fața amenințării unui război pe scară largă, de mare intensitate, pe termen lung și, totodată, pentru susținerea, pe termen mediu, a eforturilor de apărare ale Ucrainei.
Sursa: Programul politic al lui Nicolae Ciucă
George Simion - Vrem întărirea NATO, dar nu ne băgăm în războaie
Candidatul AUR susține formal apartenența la NATO și întărirea flancului estic și sudic al Alianței.
În același timp, se cataloghează ca singurul candidat care își asumă neimplicarea României într-un război și menținerea neutralității, deși nu precizează cum ar putea face asta în condițiile în care statutul NATO prevede apărarea unuia dintre membrii săi în cazul în care statul respectiv este atacat din exterior.
● Țara trebuie să rămână în stare de neutralitate, pentru că pacea este cea mai importantă pentru mine.
● Vom denunța orice formă de implicare a României în conflicte externe, la fel cum am luat poziție în momentul donării absolut absurde a sistemului de tip Patriot, al doilea s-a spus, către Ucraina. Voi fi președintele care va menține România în afara oricărui conflict armat.
● Sunt singurul candidat care își asumă neimplicarea României într-un conflict.
Sursa: Programul politic al lui George Simion
Profesionalizarea corpului diplomatic
Cea mai importantă componentă a programelor electorale, în opinia experților consultați de Europa Liberă, nu are legătură cu clamarea de obiective și de certitudini care deja nu mai pot fi puse la îndoială, cum sunt apartenența la NATO și la UE, ci e legată de profesionalizarea și extinderea corpului de experți care promovează interesele României în străinătate.
Criticile aduse programelor electorale ale principalilor candidați au în vedere faptul că sunt prea generale și nu explică viziunea de ansamblu asupra a ceea ce pretendenții la fotoliul suprem în stat doresc.
Nicolae Ciucă vorbește despre refacerea prestigiului și a reprezentativității corpului diplomatic.
● Refacerea reprezentativității și prestigiului corpului diplomatic al României, cu rol în promovarea intereselor României – economice, strategice, a prestanței și a imaginii de țară – și sprijinul/asistența pentru cetățenii români aflați peste hotare sunt de asemenea obiective majore.
Sursa: Programul politic al lui Nicolae Ciucă
George Simion vede, tot declarativ, un corp diplomatic fără sinecuri, funcțional și eficient.
● Construirea unui corp diplomatic al României de profesioniști, prin eliminarea sinecurilor și dezvoltarea unor consulate și ambasade funcționale și eficiente, care să permită urgentarea rezolvării problemelor românilor aflați în afara granițelor.
Sursa: Programul politic al lui George Simion
Elena Lasconi enunță câteva certitudini de manual - că România nu valorifică potențialul democratic și că nu reușește să fie pragmatică pe plan internațional.
● România este o țară mare, dar nu își valorifică potențialul diplomatic.
● Politica externă se vrea „pragmatică”, dar de fapt nu reușește aproape nimic.
Sursa: Programul politic al Elenei Lasconi
Iar independentul Mircea Geoană arată că diplomația este în interesul statului, nu al unui singur individ, indiferent de poziția acestuia.
● Folosirea diplomației la nivel înalt nu este pentru confortul sau imaginea unui lider, ci pentru reprezentarea cu demnitate și avansarea intereselor României și ale românilor.
Sursa: Programul politic al lui Mircea Geoană
Premierul în funcție, candidat al PSD, Marcel Ciolacu, anunță și el că vrea o schimbare de paradigmă în politica externă, dar și că va atrage toate forțele politice pentru a lucra la noua viziune politică și de a avea parte de consens.
● Politica noastră externă trebuie să aibă anvergura și nivelul de ambiție al unui stat mare, și nu al unuia mic, cum s-a întâmplat până acum.
Sursa: Programul politic al lui Marcel Ciolacu
Relația cu Moldova, Orientul Mijlociu, Vladimir Putin sau aderarea la OECD
Alte teme în afara celor trei importante răzbat din cele cinci programe electorale, unele în termeni care, spun experții, nu ar trebui să apară în public.
De exemplu, Elena Lasconi vorbește despre Vladimir Putin explicit.
● Suntem prieteni cu cei care au aceleași valori ca noi. Ne opunem Rusiei lui Putin, pentru că Rusia lui Putin a devenit bastion al autoritarismului.
Sursa: Programul politic al Elenei Lasconi
Analistul de politică externă Ștefan Popescu consideră că raportarea la persoane, indiferent care sunt acestea, este nepotrivită.
„Nu-și au loc raportările la persoane, pentru că politica externă o facem raportându-ne la statele respective. Însuși președintele Zelenski a spus inițial că nu va negocia cu Rusia atâta timp cât ea va fi condusă de Vladimir Putin, iar apoi și-a nuanțat poziția. Ce face un candidat dacă ajunge președinte și va trebui să discute la cel mai înalt nivel cu Federația Rusă după astfel de raportări?”, explică Popescu pentru Europa Liberă.
Republica Moldova este un subiect la care se referă toți candidații. De la susținerea integrării în Uniunea Europeană – cum se regăsește în programele lui Nicolae Ciucă sau Marcel Ciolacu, la un spațiu economic comun de dezvoltare la care face referire Elena Lasconi sau chiar la reunirea cu Republica Moldova, despre care vorbește George Simion.
Relațiile cu Turcia, China sau cu state din Orientul Mijlociu sunt și ele pe agendele candidaților, dar doar la nivel declarativ de dezvoltare de relații diplomatice sau de păstrare a unora cordiale.
Programe superificale
Expertul de politică externă Ștefan Popescu critică programele tuturor candidaților și spune că le lipsește o parte practică importantă.
Mai degrabă ele repetă sau se pliază pe programele aliaților, fără o asumare clară a unor poziții.
„Nu văd la capitolul «soluții» cum se reflectă, de pildă, soluționarea războiului din Ucraina. Sigur, sprijinirea până la capăt este o formulă diplomatică de comunicare politică pe care foarte mulți o au. Dar care este viziunea specifică a viitorului șef a politicii externe independent de cea colegilor din NATO Consiliului European? Dorim să se înghețe, să continue încă 10 ani, cum vede situația post-conflict?”, explică Popescu.
Lipsa de consistență, crede Popescu, se datorează și lipsei intersului opiniei față de subiecte de politică externă. Nu a fost organizată nicio dezbatere între candidații la președinție având ca temă politica externă, iar întrebările către aceștia au fost punctuale în anumite interviuri individuale.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
