Poza trucată cu Papa Francisc, îmbrăcat în geacă de iarnă, supradimensionată, de un alb lucios, realizată cu ajutorul programului de inteligență artificială Midjourney, a devenit virală pe întreg globul.
Momentul i-a amintit deputatului PSD Eugen Bejinariu că are o inițiativă legislativă mai veche care s-ar potrivi foarte bine în contextul extinderii folosirii inteligenței artificiale.
A căutat în sertar și a găsit proiectul de lege gândit în 2019, l-a îmbunătățit și l-a depus la Parlament. Co-inițiator este vicepreședintele Senatului, tot de la PSD, Robert Cazanciuc.
Proiectul arată că, în cazul în care sunt create astfel de produse, precum poza falsă cu Papa Francisc, ele ar trebui să conțină un avertisment prin care autorii să semnalizeze că sunt „deep fake”(n.r. fals sever, cum scrie în proiectul deputatului).
Proiectul mai arată că, dacă produsul nu respectă prevederea, reprezintă infracțiune și se pedepsește cu amendă penală sau închisoare de la 6 luni la 2 ani.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, deputatul Eugen Bejinariu spune că, dacă nu ar fi introdus sancțiuni, ar fi făcut legea „degeaba”.
În plus, în România există un vid legislativ în privința inteligenței artificale și realității virtuale și astfel trebuia găsită o soluție, își argumentează Eugen Bejinariu demersul.
„Și ca să fiu sincer cu dumneavoastră, am vrut demult să o depun, cam prin 2019. Dar atunci mi-au spus colegii că încă nu e de actualitate. Dar acum ați văzut și dvs că apar tot felul de lucruri care într-un fel sau altul ne împing spre treaba asta. Și având în vedere vidul legislativ de care vă spuneam, ne-am gândit la proiectul ăsta. Sigur că legea poate fi perfecționată, poate fi îmbunătățită, dar trebuie să plecăm de undeva la început”, a spus Eugen Bejinariu.
Deputatul PSD crede că proiectul ar putea fi adoptat înaintea de terminarea actualei sesiuni parlamentare, pentru că toată lumea e de acord cu legea.
Ce prevede proiectul depus la Parlament
Inițiatorii arată că deepfake-ul este mult mai periculos și are un impact mult mai puternic decât știrile false din ultimii ani, pentru că el cuprinde toate elementele unui produs de media respectiv text, fotografie, video, audio.
În expunerea de motive, inițiatorii mai spun că imaginile, înregistrările audio și video de tip deepfake pot cauza prejudicii enorme atât în ceea ce privește imaginea, reputația sau demnitatea unei persoane, cât și asupra unor organizații publice, private sau chiar instituții ale statului.
„Realizarea și distribuirea unor imagini, înregistrări audio sau video de tip Deepfake (Fals Server) pot prejudicia, în funcție de conținutul lor și de contextul în care sunt gestionate, inclusiv interesul social, politic sau de securitate națională a României, pot să erodeze încrederea în instituții ale statului, pot aduce prejudicii de imagine unei persoane”, arată autorii proiectului.
În proiectul depus la Parlament se mai arată că „realizarea, difuzarea și stocarea pe internet sau în mass -media de conținut tip imagini sau înregistrări audio -video concepute cu ajutorul tehnologiei AI sau RV( realitate virtuală n.r.) și create astfel încât să producă aparența că o persoană a spus sau a făcut lucruri pe care acea persoană în realitate nu le-a rostit, respectiv nu le-a făcut sunt interzise în situația în care nu sunt însoțite de o notificare vizibilă, păstrată pe cel puțin 10% din suprafața expunerii și pe toată durata difuzării respectivului conținut”.
„Legea a fost făcută de politicieni pentru politicieni”
Europa Liberă l-a întrebat pe Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, în ce măsură e necesară o astfel de lege în România.
Expertul spune că parlamentarii își doresc să reglementeze ceva „ce oricum nu o să poată”.
„Adică dacă cineva publică o astfel de imagine pe o rețea socială o să fie extrem de dificil să identifici cine a publicat-o, și când și cum și dacă i se aplică jurisdicția română sau nu. Toată chestia asta mi se pare că e o vânătoare de vrăjitoare pentru a arăta că fac ceva la o problemă reală”, a spus Bodgan Manolea.
Expertul crede că sancționarea penală este pusă în proiect fără a ține cont că pot să fie cu titlu de glumă, de ironie, de știre falsă.
„Procentul acela de 10% este pur și simplu scoas din burtă. Legea e un fel de a pune căruța înaintea boilor”Bogdan Manolea
„Eu o consider mai degrabă o prostie. Este o chestie atât de ridicolă că până și denumirea de fals sever ai impresia că e o glumă. Dar nu este o glumă”.
Bogdan Manolea consideră că „o legislație ar trebui să fie tehnologic neutră, nu să vorbească numai de o anumită tehnologie”.
„Eu cred că de fapt legea a fost făcută de politicieni pentru politicieni, pentru a avea ceva la îndemână ca să amenințe jurnaliștii pentru orice poză despre ei (n.r. politicieni) cu folosirea tehnologiei respective.
Este o abordare total greșită din punctul meu de vedere. Nici nu au făcut un studiu ca să vadă cât de mare e problema, este așa un artificiu”.
Cântăreața Delia, printre victimele realității virtuale
Folosirea imaginii trucate cu Papa Francisc îmbrăcat în pufoaică albă a declanșat o dezbatere uriașă despre etica generării de imagini cu ajutorul inteligenței artificiale.
Nu este singura de acest fel. În ultimele zile au mai apărut și fotografii false devenite virale cu Donald Trump „arestat", dar și imagini cu Vladimir Putin care apare în genunchi în fața președintelui chinez Xi Jinping.
Potrivit legii propuse de deputați, astfel de imagini ar trebui să conțină specificația că sunt false.
În ultimii ani, au apărut și în România situații în care pozele trucate au vizat persoane publice.
În urmă cu doi ani cântăreața Delia a apărut într-un video trucat în care fața ei apărea pe corpul unei actrițe de filme pentru adulți. Delia și-a avertizat atunci fanii că cineva voia să o discrediteze „în goana după senzațional”.
În urmă cu trei ani, o elevă de 12 ani de la școală din Buzău a distribuit imagini indecente cu colega ei de bancă, după ce a convins-o să i le trimită dându-se altcineva pe o reţea de socializare.
