Guvernul lucrează la un proiect de lege care vizează gestionarea rapidă a situațiilor de criză, în contextul conflictului din Ucraina.
UPDATE Ministerul Apărării Naționale arată textul care circulă în spațiul public „reprezintă o versiune de lucru a unui proiect legislativ”, care „nu mai este de actualitate la acest moment”, în forma respectivă.
„Proiectele din cadrul acestui pachet legislativ vor fi reanalizate și prezentate public”, a precizat MApN.
---
Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, care a spus că „starea de criză” nu este prevăzută în constituție, dar că guvernul va face „niște adaptări legislative pentru a putea să mergem mai departe cu lucruri care țin și de dezvoltările care vin din Ucraina, managementul refugiaților”, potrivit Europa FM.
Este vorba de adnotări aduse printr-un proiect de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul securității și apărării naționale. Varianta de lucru care a circulat în spațiu public amintea inclusiv de posibilitatea de inclusiv „cetățenii incorporabili cu domiciliu în România” plecați temporar din țară să se prezinte la locul, data și ora menționate în ordinul de chemare.
Potrivit unor surse guvernamentale citate de Hotnews, actul normativ urmează să intre în discuția Guvernului.
Acest proiect prevede că, în funcție de manifestarea situațiilor de criză cu impact asupra securității și apărării naționale, la propunerea ministrului apărării și cu avizul premierului, Consiliul Suprem de Apărare a Țării poate emite o hotărâre privind declararea stării de criză.
Situația de criză este definită drept situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional sau de amenințări, riscuri și vulnerabilități care perturbă sau amenință condițiile de viață sau stabilitatea politică, economică și socială.
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul securității și apărării naționale prevede că cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare sunt cei care îndeplinesc serviciul militar activ sau în rezervă, cei încorporabili, adică între 20 și 35 de ani, dar și bărbații cu vârste între 35 și 63 de ani.
Tot în proiectul de lege este definită și rezerva generală în caz de stare de asediu, de mobilizare sau de război. Aceasta este format din toți bărbații români cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani.
De asemenea, proiectul mai prevede că, prin excepție, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de imobilizare sau a stării de război, cetățenii încorporabili cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, în vederea îndeplinirii serviciului militar.
După aprobarea proiectului de lege de către Executiv, intrarea în starea de criză poate fi decisă doar de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
