Guvernul a aprobat, duminică, decizia trimiterii de ajutor militar în Ucraina. Mai multe state NATO își anunțaseră până în acel moment sprijinul concret pentru Ucraina, pe măsură ce mesajele președintelui Zelenski insistau pentru un suport cu echipament militar.
Spre exemplu, Germania a anunțat, sâmbătă seara, prin intermediul cancelarului Olaf Scholz, că trimite în Ucraina 1000 de arme antitanc și 500 de rachete Stinger. Țările de Jos comunicaseră că vor contribui cu 200 rachete Stinger.
Intențiile guvernului olandez fuseseră exprimate încă din 18 februarie când s-a anunțat disponibilitatea pentru a livra 200 de veste balistice, 300 căști de luptă, 100 de arme cu lunetă cu 30.000 de cartușe, 5 sisteme de radar de localizare a armelor și 30 detectoare de metale.
România susține că valoarea elementelor de muniție, a celor 2.000 de căști de protecție balistică și 2.000 de veste antiglonț cu nivel de protecție III-IV care vor fi donate armatei ucrainene se situează în jurul sumei de două milioane de euro.
Suma mai exactă este de 12.2 milioane de lei, potrivit ministrului Apărării.
„Transferul de echipamente constituie un element de sprijin logistic necesar eforturilor Ucrainei de respingere a agresiunii Federației Ruse, declanșată asupra teritoriului ucrainean în data de 24 februarie”, subliniază ministerul apărării, care nu a oferit alte detalii despre ce conține ajutorul militar, lăsând de înțeles că există și anumite lucruri confidențiale.
Ministrul Vasile Dîncu a declarat, pentru Europa Liberă, că suma alocată este în raport cu cererile care au venit din partea guvernului ucrainean, dar și în legătură cu disponibilitățile României.
„Prima tranșă a ajutorului militar pentru Ucraina este de 12.2 milioane de lei, peste 2 milioane de euro, echipament de protecție balistică, echipament sanitar, muniție. Lista produselor este confidențială, este pe lista hotărârilor de Guvern confidențiale în acest moment”, spune ministrul.
Întrebat de ce alte state au dat mai multe informații privind echipamentul militar trimis, Dîncu dă vina pe legislația din România. Susține însă că, posibil, va urma și o a doua tranșă de ajutor militar pentru Ucraina.
„Este posibilă și o viitoare tranșă. Există o compatibilitate destul de mare între echiparea pe care o are ucraineană și cea română. Nu vorbim de echipamente foarte noi, ci de ceea ce e în mod tradițional în dotarea armatelor celor două țări. Există compatibilități importante în ceea ce privește echipamentele militare”, a subliniat ministrul.
Care e explicația pentru faptul că decizia oficială a fost luată la patru zile după declanșarea războiului? Primul anunț privind ajutorul militar a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, după o ședință a task-force-ului la Palatul Victoria.
Ministrul spune că sâmbătă a fost finalizat procesul de semnare a tuturor documentelor și că discuțiile cu partea ucraineană au fost deschise permanent.
„Am primit încă de sâmbătă dimineață din partea ministrului Apărării din Ucraina, am primit mulțumiri pentru ajutorul nostru. Încă înainte de a anunța noi acest ajutor. Asta înseamnă că relațiile noastre sunt mult mai complexe decât acest anunț de ajutor. Nu am întârziat. Am fost printre primii care am sprijinit Ucraina având în vedere și vecinătatea noastră”, a declarat Vasile Dîncu pentru Europa Liberă.
Președintele Zelenski a postat, luni dimineață, pe Twitter un mesaj în care își arată recunoștința față de ajutorul militar oferit de România și pentru susținerea ca Ucraina să devină membră a UE.
Cum totul e trecut la capitolul confidențial, nici liderii Opoziției nu au avut acces la informațiile legate de ajutorul militar oferit Ucrainei.
„Mi se pare un sprijin necesar, ne alăturăm țărilor care susțin logistic și militar. Presupun că, din motive operaționale, nu au dat mai multe informații. Poate sunt lucruri care rămân în zona secretului militar, e un domeniu prin excelență un domeniu care nu e supus regulilor de transparență generale. Am apreciat că trimitem echipament defensiv și ofensiv Ucrainei”, a fost poziția lui Cătălin Drulă, președintele USR.
El a subliniat că Ucraina „se luptă pentru întreaga Europă”.
Liderul USR a afirmat, pentru Europa Liberă, că s-a luat decizia la nivelul ALDE Europe ( n.r. – partidul european) ca partidul președintelui Zelenski să fie primit ca membru asociat, urmând ca la congresul din vară să fie discutat statutul de membru deplin.
„Cei din Ucraina ne-au spus că au nevoie și de alimente, și de medicamente, și de arme. Au repetat asta de mai multe ori. Au nevoie de arme, de echipament militar pentru a putea rezista agresiunii rusești”, a dezvăluit Drulă după discuțiile din ALDE Europe.
Totodată, s-a adoptat o rezoluție comună prin care liderii ALDE Europe susțin începerea consultărilor pentru a accelera aderarea la UE a Ucrainei, Republicii Moldova și a Georgiei.
Parlamentul condamnă agresiunea declanșată de Rusia
Afirmațiile liderilor politici vine în contextul în care Parlamentul a aprobat prin vot o Declarație despre situația din Ucraina, în care „condamnă cu fermitate agresiunea masivă a Federației Ruse”.
„Agresiunea rusă aruncă Europa într-o nouă eră care nu ar mai fi trebuit trăită niciodată de actualele generații. Federația rusă dorește rescrierea istoriei și reîmpărțirea lumii în sfere de influență”, se precizează în documentul citat.
Parlamentul solicită președintelui să susțină adoptarea unor noi sancțiuni cu impact major asupra Federației Ruse. România susține că sprijină aspirațiile Ucrainei de a adera la UE și NATO.
Ședință CSAT, pe 1 martie
Din ziua declanșării războiului, președintele Klaus Iohannis nu a mai avut apariții publice. Pe 24 februarie, după ce trupele rusești au atacat Ucraina, a fost convocată ședința CSAT.
A doua zi, Klaus Iohannis a avut în program participarea la reuniunea extraordinară a șefilor de stat și de Guvern din statele NATO, în sistem videoconferință, și participarea, tot prin sistem videoconferință, la reuniunea extraordinară a Formatului București B9.
Până luni, nu au mai apărut alte întâlniri pe agenda președintelui, doar discuții telefonice. Printre ele, cea cu premierul Rutte, care a avut ca temă înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei și sprijinirea Ucrainei.
Klaus Iohannis a participat, luni seara, la o nouă rundă de consultări în format restrâns, la invitația președintelui SUA, alături de alți lideri globali. Printre participanți: președintele Franței, al Poloniei, cancelarul german, premierul britanic, premierul italian, secretarul general al NATO, președintele Comisiei Europene și cel al Consiliului European. Pentru prima dată, în acest format, a fost prezent și premierul Japoniei.
Președintele a reluat apelul ca în România să fie trimise suplimentar trupe NATO și accelerarea creării Grupului de Luptă al NATO în România.
O nouă ședință a CSAT va avea loc marți, 28 februarie, în care se va discuta situația din Ucraina, dar și problema persoanelor care au plecat din calea războiului.
