Linkuri accesibilitate

Proteste în marile orașe împotriva ascensiunii suveranistului prorus Călin Georgescu


Video | Sute de studenți din București, Iași și Timișoara au ieșit în stradă împotriva candidatului suveranist Călin Georgescu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:47 0:00

Mai multe proteste împotriva ascensiunii liderului suveranist prorus Călin Georgescu au fost organizate marți seară în București, Timișoara, Iași, Brașov și Sibiu.

La București, circa o mie de persoane au protestat pentru a doua seară în Piața Universității din București.

Manifestațiile au început luni în Capitală, iar marți s-au extins și în alte orașe din țară, precum Timișoara și Iași.

Majoritatea celor ieșiți în stradă sunt tineri și își exprimă îngrijorarea în legătură cu atitudinile extremiste ale lui Georgescu.

„Am venit aici pentru că în momentul de față democrația noastră se află într-o situație precară și cred cu tărie că noi, generația tânără, putem împiedica un viitor dezastru, ce poate avea loc în turul doi”, ne-a spus o studentă din București.

O altă protestatară, nepoata unor români deportați în Basarabia, spune că nu poate accepta prezența unui candidat simpatizant al legionarilor în turul al doilea și se declară demoralizată că oamenii au ales să nu se informeze.

„Nu pot să accept ca eu sau viitorii mei copii, ca tinerii, bătrânii, să fim conduși de un fascist”.

Ea crede că românii trebuie să meargă pe calea democrației și încă există o șansă la alegerile parlamentare din 1 decembrie și la turul II al prezidențialelor din 8 decembrie.

„Putem să ne întoarcem în urmă cu 35 de ani și vedem ce au pățit părinții și bunicii noștri, prin ce au trecut, prin dezinformarea în masă prin care au trecut, când Ceaușescu a fost ales. Să ne informăm înainte să alegem. Trebuie să mergem masiv la vot. Noi, tinerii, avem o voce și trebuie să o folosim”, mai spune aceasta.

La Timișoara, tinerii au scandat „Azi în Timișoara / Mâine în toată țara”, mesaj simbol al Revoluției din decembrie 1989, care a început la Timișoara.

Tinerii au afișat și pancarte cu mesajul „jos legionarii”, cu trimitere la declarațiile făcute de Călin Georgescu la o serie de televiziuni din România în care și-a afirmat susținerea și simpatia pentru mișcarea legionară din România și liderii ei.

Dotat cu un megafon Alex și-a luat sarcina de a coordona entuzisamul general invitând tinerii să vorbească. Pancartele improvizate pe carton de ambalaj dădeau tonul și sensul manifestației: „Viitorul e la Vest/Noi nu vrem să fim ca-n Est”, „Vrem progres/Nu regres!”, „Libertate/Nu drepturi luate”.

Studenții au luat megafonul pentru a-și susține adeziunea la valorile europene și pentru a semnala pericolul extremismului, reprezentat de oferta electorală recentă. Un tânăr a spus doar atât, „Eu nu vreau să plec din țară” iar mulțimea a răspuns „Nici noi!”.

S-a amintit problema avortului, intrarea în Schengen, dar cel mai des s-a strigat „Libertate! Libertate” ca în Revoluția din 1989, amintită repetat de vorbitori. O fată a subliniat că arma secretă împotriva extremismului și a protectoratului rusesc este ștampila de vot.

De aceea s-a propus ca vineri înainte de vor cursurile să se țină online ca studenții să poată merge acasă să voteze în circumscripțiile de domiciliu.

Am stat de vorbă cu un grup de studenți și de absolvenți pe care i-am întrebat ce cred despre succesul pe TikTok al candidatului Georgescu. Bogdan, Diana, David, Alin și Alina și-au exprimat îndoielile privind ascensiunea prea rapidă a candidatului:

„Explicația există: totul a fost planificat și executat ca la carte”, „E vorba de foarte mulți bani, milioane de euro, care au fost pompați în chestia asta pentru a obține reacții de la persoane care nu există”, „E un efect de turmă”, au declarat tinerii pentru Europa Liberă.

Proteste similare au mai fost și la Iași și Brașov, unde s-au adunat câteva zeci de tineri.

La Iași, zeci de tineri au scandat că nu își doresc să fie conduși de un dictator sau de un simpatizant al legionarilor. „Tinerii vă strigă-n cor / Nu dorim un dictator” și „O țară ca afară nu e legionară”, au scandat tinerii.

De ce este acuzat Călin Georgescu că susține mișcarea legionară

Călin Georgescu a declarat în 2021 la Antena 3 că liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu şi fostul şef al statului Ion Antonescu au făcut „şi fapte bune" și i-a numit „martiri”.

Pentru declarațiile sale, Georgescu, pe atunci lider onorific al partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), s-a ales și cu un dosar penal, dar nu pe numele său, ci in rem, adică s-au cercetat fapte nu persoane. Dosarul ar fi fost închis între timp de Parchetul General.

Călin Georgescu a mai declarat că „Zelea Codreanu s-a luptat pentru moralitatea fiinţei umane”.

De asemenea, întrebat despre asasinarea lui Armand Călinescu şi Nicolae Iorga de legionari, Călin Georgescu a răspuns: „Când istoria este mistificată, nu ai ce să discuţi”, lăsând să se înțeleagă că istoricul Nicolae Iorga, al cărui admirator s-a declarat, nu ar fi fost, de fapt, asasinat de legionari.

„În primul rând, poporul român nu este anti-nimic în general”, a mai declarat Călin Georgescu, întrebat de Holocaustul din România.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

  • 16x9 Image

    Norbert Nemeș

    A absolvit Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 2021, iar în prezent urmează masteratul de Jurnalism și Comunicare Politică din cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. A colaborat cu Radio Cluj și Factual. În octombrie 2021 a devenit stagiar al Europei Libere, iar din ianuarie 2022 este freelancer.

    nemesn-fl@rferl.org

  • 16x9 Image

    Brîndușa Armanca

    BRÎNDUŞA ARMANCA PhD este jurnalistă şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. A publicat mai multe volume de media și istorie literară. Filmele de televiziune i-au fost recompensate cu numeroase premii internaţionale şi naţionale, iar activitatea culturală cu  Distincția culturală a Academiei Române și cu o înaltă distincție din partea ministrului culturii al Ungariei pentru diplomație culturală. Este membră a unor prestigioase organizații civile și de media.

    armancab-fl@rferl.org

XS
SM
MD
LG