Viktor Orbán se confruntă cu o mare provocare, după realegerea pentru al patrulea mandat din luna aprilie, în condițiile în care inflația a depășit 20% în Ungaria.
Din această cauză, mii de maghiari, inclusiv profesori și studenți, au mărșăluit duminică în Budapesta în semn de protest față de politicile guvernului, cerând salarii mai mari pentru profesori și o limitare a inflației galopante care le erodează veniturile.
Protestatarii au afișat bannere precum „Orbán, dispari” și „Fără profesori, fără viitor”, la câteva ore după ce premierul naționalist s-a angajat să păstreze stabilitatea economică și să mențină un plafon pentru facturile la energie ale gospodăriilor, chiar dacă UE se prăbușește - potrivit acestuia - într-o „criză economică”.
Asta nu i-a convins pe manifestanți, care au declarat că guvernul i-a dezamăgit pe profesori, oferindu-le salarii de mizerie, în timp ce inflația, care a depășit 20% în septembrie și continuă să crească, a devenit insuportabilă.
„Sunt aici pentru copiii mei, ar trebui să existe o schimbare”, a declarat Gyongyi Bereczky, un poștaș care s-a alăturat pentru prima dată protestelor anti-guvernamentale care au fost organizate în ultimele luni.
„Această inflație galopantă... nu mai putem economisi deloc, pur și simplu nu putem ajunge la sfârșit de lună, deoarece prețurile cresc vertiginos”, a mai spus bărbatul.
De asemenea, profesorii și studenții au cerut în stradă salarii mai mari și o soluție la lipsa tot mai acută de cadre didactice, dar și dreptul la grevă, după ce alte două manifestații mari au fost organizate săptămânile trecute.
Discurs favorabil Rusiei la un eveniment împotriva URSS
Ungaria a marcat duminică și aniversarea revoltei din 1956 împotriva URSS, iar Viktor Orbán s-a folosit de acest prilej pentru a spune că anul viitor va reprezenta o provocare din cauza războiului din Ucraina.
„Un război în est și o criză economică în vest - o criză financiară și o recesiune economică în UE”, a declarat premierul maghiar, cu câteva ore înainte de protest, într-o încercare de a mai tempera din amploarea acestuia, în fața susținătorilor din Zalaegerszeg, la aproximativ 200 kilometri vest de Budapesta.
„În 1956 am învățat că este nevoie de unitate în vremuri dificile. Vom păstra stabilitatea economică, toată lumea va avea un loc de muncă, putem apăra schema de plafonare a facturilor la energie, iar familiile nu vor fi lăsate singure”, a completat Orbán.
În plus, el a acuzat Bruxellesul că „a tras în Ungaria” prin sancțiunile impuse la adresa Federației Ruse, ca urmare a invaziei sale în Ucraina, deși Ungaria a votat alături de celelalte state membre ale UE în favoarea sancțiunilor.
„Să nu ne îngrijorăm de cei care trag în Ungaria ascunși în umbră, undeva din turnurile de pază de la Bruxelles. Ei vor sfârși acolo unde au sfârșit predecesorii lor”, a adăugat premierul maghiar, lăsând să se înțeleagă că UE s-ar putea dezintegra, așa cum a făcut-o blocul sovietic.
Discursul său a venit cu ocazia aniversării începutului revoltei maghiare din 1956 împotriva regimului sovietic, care a fost în cele din urmă zdrobită când Moscova a trimis armata.
Propagandă împotriva UE și SUA
Ungaria este puternic dependentă de importurile de energie rusească și a cultivat relații bune cu Rusia pentru a continua să primească gaz și petrol.
În același timp, Budapesta a denunțat în repetate rânduri sancțiunile UE ca fiind dezastruoase pentru economia sa.
Săptămâna trecută, Budapesta a lansat un sondaj de „consultare națională” prin care le cerea cetățenilor să fie de acord sau nu cu opoziția guvernului față de sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei din cauza invaziei acesteia în Ucraina.
În acest sens, în toată țara au fost publicate panouri publicitare cu mesajul „Sancțiunile de la Bruxelles ne ruinează”.
În plus, unii oficiali maghiari și din presa apropiată guvernului au avut remarci antiamericane în legătură cu războiul din Ucraina, iar Ambasada SUA la Budapesta a ripostat la aceste comentarii.
Un videoclip postat de ambasadă pe Twitter a prezentat cinci declarații antiamericane făcute de personalități guvernamentale sau de aliații lor din mass-media.
Privitorii au fost rugați să ghicească dacă remarcile provin de la președintele rus Vladimir Putin sau de la oamenii liderului ungar. Răspunsul corect, de fiecare dată, a fost echipa Orbán.
Olivier Schmitt, profesor la Centrul pentru Studii de Război din cadrul Universității din Danemarca de Sud (SDU), a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că „Ungaria este un caz clar al unei țări care se opune UE din motive ideologice și care face compromisuri cu Rusia și China, fiind în același timp mai mult decât fericită să beneficieze de banii europeni pentru a-și finanța clientela politică”.
„Grupul [Partidului Popular European din Parlamentul European] și conservatorii germani, în special, au fost mai mult decât fericiți să tolereze astfel de comportamente, deoarece acestea au adus beneficii industriei germane”, a completat el.
Potrivit expertului, acesta este „un exemplu clar al faptului că interesele de afaceri prevalează asupra intereselor de securitate, în acest caz asupra fundamentelor liberale ale ordinii europene”.
„În general, tensiunea dintre securitate și prosperitate este accentuată de procesul de globalizare, astfel încât multe țări o resimt în diferite grade”, a adăugat Olivier Schmitt.
Măsurile economice nu au avut succes
Plafoanele la facturile de gaz și electricitate au fost un punct cheie al politicilor lui Orbán, dar costurile schemei au crescut în acest an din cauza creșterii prețurilor la energie, împovărând bugetul de stat.
Guvernul său a eliminat plafonul pentru gospodăriile cu consumuri mai mari începând cu 1 august.
Premierul maghiar urmează să modifice bugetul pentru 2023 în decembrie, deoarece legea bugetului, aprobată în iulie, prevedea o creștere economică de 4,1% anul viitor, în timp ce inflația era estimată la 5,2% - previziuni devenite între timp caduce din cauza creșterii prețurilor cu două cifre.
În prezent, se așteaptă ca economia Ungariei să încetinească la 1% în 2023.
De asemenea, forintul s-a prăbușit la începutul acestei luni la valori minime record, forțând banca centrală să majoreze ratele dobânzilor într-o măsură de urgență.
