UPDATE CSM, Secția pentru judecători, s-a întrunit de urgență pentru a lua în discuție scrisorile celor 30 de preșefinți și vicepreședinți
luată de 30 de președinți și vicepreședinți ai unor tribunale și curti de apel din țară vine la aproape două săptămâni de la declanșarea celor mai ample proteste ale magistraților care cer abrogarea OUG 7 și încetarea atacurilor la independența justiției.
Surse din rândul magistraților au declarat pentru Europa liberă că președinții si vicepreședinții tribunalelor și curților de apel au semnat scrisorile în nume propriu fără să convoace adunările generale. Această modalitate diferă de cea prin care s-au declanșat protestele, decizia fiind luată prin adunările generale ale tribunalelor.
UPDATE Fragment din comunicatul celor trei asociații care susțin protestele
"Delimitarea de proteste a unui număr de 31 de președinți sau vicepreședinți de curți de apel, respectiv 30 de președinți sau vicepreședinți de tribunale, reprezentând 1,3% din judecătorii din România, respectiv 0,8% din magistrații români, fără a avea mandate de reprezentare din partea colegilor lor, constituie un demers insignifiant, fără influență asupra majorității judecătorilor și procurorilor din România. Opinia unui președinte de instanță, care are rol exclusiv administrativ într-o instanță, nu are o valoare mai mare decât opinia unui simplu judecător, între judecători neexistând subordonare ierarhică. Ne întrebăm retoric ce soluție întrezăresc și ce anume au întreprins în acest sens acești judecători cu funcții de conducere sau Consiliul Superior al Magistraturii, în contextul în care Guvernul nu a ținut seama nici măcar de mandatul de negociere dat președintelui CSM, introducând texte noi prin O.U.G. nr.12/2019, nesupuse avizării CSM sau dezbaterii magistraților?".
Conducătorii acestor tribunale și curți de apel au dat două comunicate de presă, asemănătoare în majoritatea punctelor, prin care solicită CSM să ia act de îngrijorarea lor față de escaladarea protestelor și să ia măsuri pentru restabilirea ordinii și prestigiului magistraților. Ca notă comună se observă că aceștia se referă strict la nemulțumirile față de separarea carierelor procurorilor și judecătorilor, articole din OUG 7 care au fost abrogate exact ca urmare a protestelor, și deloc la Secția Specială pentru anchetarea magistraților, scoasă de sub controlul ierarhic al procurorului general, și care a rămas în controversata ordonanță.
Apelul este adresat Secției pentru judecători a CSM, căreia i se cere să ”restabilească, de urgență, cadrul și limitele în care judecătorii se pot manifesta la nivel de mesaj public și implicare revendicativă”. "Escaladarea fără precedent a manifestărilor publice din partea unor judecatori, cu îndepărtarea acțiunilor revendicative de la cele ce se pot circumscrie nevoilor reale ale instanțelor judecătorești” ne îngrijorează, arată președinții și vicepreședinții de tribunale.
În același registru este și poziția șefilor Curților de Apel, care pun accentul pe separarea carierelor și pe dezacordul cu „modalitatea deformată în care, în aceste săptămâni, s-a înţeles, de către unii colegi judecători, asumarea rolului şi locului constituţional şi legal al magistratului, prin respingerea oricărui dialog cu celelalte puteri, prin ducerea şi exacerbarea protestelor în afara instanţelor, pe scările acestora, prin acreditarea ideii că majoritatea judecătorilor/instanţelor iau parte la aceste forme de manifestare (...) Nu ne putem îngădui nici ca aceste manifestări să aibă forme de pactizare cu politicul sau să îndemne, fie şi tacit, la revolte publice”, se spune în scrisoarea președinților și vicepreședinților curților de apel.
Cristi Danileț, pus la zid
Unul dintre cei mai activi dintre judecătorii care au condamnat în spațiul public Ordonanța 7 și au îndemnat la proteste este Cristi Danileț, judecător la Tribunalul Cluj și membru în Forumul judecătorilor. Împotriva acestuia s-au dezlănțuit nemulțumirile conducărilor de tribunale și curți de apel, care îl acuză că demersurile sale au ”conotații politice”.
Supărare a provocat inițiativa lui Cristi Danileț de a forma un grup de 30 de de magistrați care să meargă la Bruxelles să discute cu prim- vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Temerea președinților și vicepreședinților curților de apel este că Danileț îi va prezenta acestuia ”situaţia sistemului de justiţie, în sens catastrofal, adică al încălcării grave, de nesuportat, a principiilor ce trebuie să guverneze statul de drept. Nu recunoaştem şi nu susţinem asemenea iniţiative care ţin mai cu seamă de sfera politicului”, declară preşedinţii şi vicepreşedinţii curţilor de apel.
Astfel, ei cer CSM să ia atitudine și susțin că Danileț nu reprezintă ”corpul profesional al judecătorilor și că prin luările sale de poziție încalcă prevederile legale prin care magistraților le este interzis să își exprime opiniile politice”.
Unii magistrați nu se dau bătuți
Magistrații care au protestat până acum nu s-au lăsat intimidați de scrisoarea președinților și vicepreședinților de tribunale și curți de apel și au anunțat că luni, la ora 18.00, va avea loc un nou protest pe treptele Palatului de Justiție. Motivul? Refuzul guvernului de a abroga integral OUG 7, în special prevederea care se referă la Secția Specială.
” Sistemul de justiție și cetățenii au nevoie de stabilitate și de cooperare loială între decidenți și beneficiari, nu de măsuri controversate, luate în grabă, improvizat, cu periclitarea independenței justiției și a principiilor esențiale ale statului de drept.
Totodată, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție este o instituție de natură să creeze incertitudine în sistemul judiciar și care a fost înființată fără o consultare reală a magistraților”, au scris pe Facebook Veronica Sîrbu, magistrat la judecătoria sectorului 4, și Alexandra Lăncrănjan, procuror DNA.
Stire în curs de actualizare
