Adolescenta de 15 ani le-ar fi scris colegilor ei de clasă mesajul „adio” pe grupul de WhatsApp, a declarat unchiul fetei pentru CălărașiPress.
Colegii ei au povestit că fata era marginalizată, fără să ofere mai multe detalii, mai scrie presa locală.
Polițiștii au deschis cercetările, pentru a dovedi dacă fata a fost victima bullying-ului, iar gestul său a fost ca urmare a acestor fapte. Inclusiv o provocare acceptată pe platforma de socializare TikTok este luată în calcul.
Timpul petrecut pe rețelele sociale crește
Cătălin Nan, președintele Federațiilor Asociațiilor de Părinți din România, are trei fete, dar niciuna dintre ele nu a avut telefon mobil până în clasa a V-a.
„La un moment se simțeau excluse când vedeau că ceilalți copii au, dar noi mereu am discutat cu ele foarte clar că nu au nevoie de telefon din moment ce noi le ducem și le aducem de la școală”, spune Cătălin Nan.
„Și când le-am dat, le-am blocat Google Play, YouTube, telefonul avea avea child protection. Nu îi dai doar acces copilului la internet, îi dai internet la copilul tău, de asta trebuie să pui niște limite. Ideea este că părinții nu au capacități digitale”, adaugă el.
Nan mai spune că sistemul de educație ar trebui să fie destul de mult implicat în acest proces de protecție a copiilor.
„Părinții nu ascultă de alți părinți, părinții ascultă de sistem - de doamna învățătoare, de doamna diriginte. Dar spre liceu nu prea îi mai interesează nici pe părinți”, mai spune Cătălin Nan.
Un studiu al Organizației Salvați Copiii România, din februarie 2024, arată că începând de la 5-10 ani copiii din România încep să petreacă din ce în ce mai mult timp pe rețelele de socializare.
Cercetarea arată că 32% dintre părinții cu copii de această vârstă afirmă că fiul / fiica lor utilizează TikTok, 21% Instagram, 19% Facebook și 17% Snapchat.
Studiul arată că 77% dintre copii afirmă că petrec cel puțin trei ore zilnic, pe internet.
Provocările populare pe TikTok, periculoase în viața reală
TikTok-ul este cea mai folosită platformă de socializare și de către adolescenții din lume. Anul acesta, mai multe provocări de pe Tik Tok au dus la tragedii.
Ultima „mare provocare” de pe TikTok se numește „ruleta sexuală rusească” și pune în pericol sănătatea adolescenților.
În septembrie 2024, presa din Italia a scris despre cazul unei fete de 14 ani de la Roma care a rămas gravidă după ce a participat la această provocare.
Aceasta consta în înscrierea tinerilor într-un grup închis pe TikTok, urmată de întâlniri pentru a întreține relații intime. În timpul relațiilor intime, tinerii nu folosesc mijloace de protecție, iar provocarea este pierdută de persoana care rămâne însărcinată. În acest fel, fata de 14 ani a rămas însărcinată.
În iunie 2024, doi adolescenți din Florida au acceptat o altă provocare de pe TikTok: să lovească noaptea cu picioarele în ușile oamenilor și să îi trezească din somn. Polițiștii i-au arestat pe cei doi, care au recunoscut că făceau acest lucru în urma unei provocări de pe TikTok, după cum a scris nypost.com.
Cazuri de „provocări pe TikTok” au fost semnalate și în România în ultimele luni.
În iulie 2024, poliția a semnalat că tinerii acceptă o nouă provocare pe TikTok: sună la numărul 112 și țin linia ocupată. Dar înainte să sune la 112, ei strângeau bani de la ceilalți utilizatori ca să facă acest lucru. Apoi inventau diverse motive pe care le spuneau operatorului de la 112, cum ar fi că sunt închiși în baie și nu mai pot să iasă.
Tot astă vară, polițiștii au semnalat o altă provocare de pe TikTok: adolescenții erau provocați să se urce pe clădiri înalte și să facă poze. Politiştii au dat până acum avertismente și amenzi în valoare totală de 800 de lei, după cum a relatat Antena 1.
Europa Liberă a publicat anul trecut un reportaj despre cum viața trăită virtual, pe telefon, tabletă sau computer dă dependență copiilor. În articol, un băiat de 13 ani spune că foarte mulți copii vor validare socială pe rețelele sociale și din această cauză sunt foarte duri cu ei înșiși când nu o primesc.
Psiholog: trei reguli pentru părinți și copii
„Prima regulă care nu se respectă în România este interzicerea utilizării platformei TikTok de către tinerii sub 13 ani. Cu alte cuvinte, dacă ai un adolescent care nu a împlinit 13 ani, ca părinte, nu îi permiți și te asiguri că nu și-a instalat și nu folosește TikTok”, afirmă psihologul Mihai Copăceanu.
Regula numărul doi: părinții ar trebui să limiteze timpul zilnic și săptămânal petrecut de copiii lor pe TikTok: „Sunt copii care au instalat această platformă, dar nu o accesează zilnic și nu suferă din acest motiv, alții o folosesc un timp de maxim o oră zilnic și puțin mai mult în weekend”.
Al treilea punct menționat de psiholog este următorul: raportarea atunci când părinții sau tinerii află de mesaje sau clipuri video cu un conținut dăunător sau un conținut care încurajează autoavătămarea sau provocări care pot pune în pericol viața, siguranța și integritatea copiilor.
Specialistul explică pentru Europa Liberă că, din punct de vedere psihologic, spre deosebire de adulți, copiii și adolescenții sunt foarte tentați să răspundă unor provocări inedite și iraționale pe TikTok, deoarece nu au dezvoltate la maximum controlul impulsurilor și tot ce înseamnă comportamentul rațional.
„Psihologia cognitivă ne învață un lucru esențial: cortexul prefrontal atinge maturitatea deplină doar în jurul vârstei de 25 de ani. Și de aceea ei au nevoie de cortextul prefrontal al părinților, de monitorizarea lor și de regulile lor”, mai spune Mihai Copăceanu.
Adolescenții, afirmă psihologul, nu doresc să își pună viața în pericol, o fac fără să conștientizeze:
„Nici nu doresc să sufere fizic sau emotional, dar sunt foarte tentați să facă lucruri prin care se expun unor riscuri pentru viața lor tocmai pentru a-și depăși limitele, pentru a-și dobândi un nou curaj și pentru a le arăta altora ce capacități dețin”.
„Cu alte cuvinte, este vorba de o acțiune cu profund caracter social, nimeni nu va răspunde la o provocare doar pentru sine, fără ca ceilalți să nu o cunoască”, spune psihologul.
Specialistul le recomandă amicilor acestor tineri, cu care ei comunică și interacționează, să le atragă atenția când este ceva greșit și să apeleze la sprijinul adulților.
„Prietenii întotdeauna vor cunoaște mai mult despre viața adolescenților și cele mai profund gânduri decât părinții acestora.”
„Vreau să subliniez un adevăr: există totuși o exagerare și multă demonizare falsă a TikTok-ului cu privire la provocările potențial mortale. Acestea sunt excepții, sunt sub 1%, nu sunt permise de către platformă și sunt blocate. Nu de acolo vin necazurile”, mai arată psihologul.
Întrebarea la care ar trebui să răspundă orice părinte
Mihai Copăceanu spune că pe el, ca expert, îl îngrijorează nu existența unor provocări online, ci rațiunea pentru care un copil, și nu altul, este mai susceptibil de a căuta, de a urmări și de pune în practică aceste provocări:
„Care sunt explicațiile psihologice pentru care un copil este atras de idei de moarte sau de suicid? Și atunci le recomand părinților nu să anuleze complet orice acces la internet al copilului «gata, îți confisc internetul, îți dau un telefon cu butoane», ci să urmărească și să fie atent la aspectele psihoemoționale, la stările sale de tristețe și de deprimare, la suferința lui, la nemulțumirile lui, la interesele lui în mediul online, la izolarea de prieteni”, spune el.
Fiecare părinte ar trebui să poată să răspundă la întrebarea: De ce copilul meu este mai atras să comunice online cu străinii și de ce nu are niciun prieten în viața reală, în clasa lui, în cartierul lui?
„Iar dacă reușim să identificăm răspunsuri coerente la aceste întrebări și soluții eficiente, un adolescent nu va mai fi interes de astfel de provocări și nici măcar de TikTok.”
„Și mai mult, reținem că interesele copilului se educă încă din primii ani ai copilăriei și noi putem educa copiii de mici cu interese sănătoase și echilibrate tocmai ca atunci când ajung la 13 ani să nu fie captivați și nici dependenți de mediul online toxic”, conchide Mihai Copăceanu.
TikTok știe cât stau copiii pe rețea
Radioul național american, NPR, a publicat recent detalii din documentele incluse în procesul intentat de statul Kentucky împotriva TikTok, care arată că aplicația este conștientă de efectele negative pe care le are asupra utilizatorilor adolescenți.
TikTok știa, potrivit acuzațiilor aduse de procurori, că funcțiile sale favorizează utilizarea compulsivă și că acest comportament are efecte negative asupra sănătății mintale, inclusiv pierderea abilităților analitice, formării memoriei și gândirii contextuale, precum și creșterea anxietății.
Documentele arată că, prin cercetările interne, compania TikTok știa că adolescenții au depășit cu mult limitele impuse de instrumentele de gestionare a timpului, petrecând în medie 107 minute pe aplicație.
TikTok a descoperit că algoritmul său plasează utilizatorii în „bule de filtre” negative după doar 30 de minute de utilizare, ceea ce poate amplifica expunerea la conținut dăunător, precum cel care promovează tulburările alimentare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
