Modificările la Codul Penal și cel de Procedură Penală au fost adoptate de Camera Deputaților, miercuri, după ce amendamentele opoziției au fost respinse pe bandă rulantă, iar PSD și ALDE și-au protejat propriile modificări legislative. Astăzi, la București, sunt prezenți și reprezentanții Comisiei de la Veneția.
Camera Deputaților este forul decizional în acest caz, astfel că modificările vor ajunge la Cotroceni, pentru a fi promulgate de președintele Klaus Iohannis, care poate retrimite o singură dată legea înapoi în Parlament. Opoziția a anunțat deja că va contesta modificările la Curtea Constituțională, însă PSD susține că aceste modificări la codurile penale au primit deja girul constituțional al CCR.
Modificările la Codul Penal au fost adoptate cu 180 de voturi pentru și 81 împotrivă, iar cele la Codul de Procedură Penală cu 181 pentru și 83 împotrivă.
Un singur deputat PSD a votat împotriva modificărilor la Codul de Procedură Penală, însă la Codul Penal a votat pentru. Este vorba despre vicepreședintele PSD Brăila, Nicu Niță. Deputații UDMR au votat toți în favoarea modificărilor.
Deputații PNL, USR și PMP au anunțat că vor să conteste la CCR modificările.
„Nicio modificare nu are legătură cu problemele reale ale României, nu are legătură cu deciziile CCR, este doar un pretext pentru favorizarea infractorilor. (...) Vom contesta la CCR această nenorocită de lege care va arunca România la periferia Europei”, a spus Raluca Turcan, lidera deputaților PNL, conform Agerpres.
Deputatul USR Stelian Ion a anunţat că și partidul său va merge la CCR, pe motiv că s-a încălcat procedura parlamentară.
„Raportul trebuia să ne fie pus la dispoziţie cu 3 zile înainte de vot. Ne-a fost dat cu doar 3 minute înainte de plen”, a spus deputatul USR, care a adăugat că „atacul PSD, ALDE împotriva oamenilor cinstiţi şi în favoarea infractorilor a ajuns la paroxism”.
UDMR a votat în favoarea modificărilor, în ciuda apelurilor opoziției să nu fie complici cu PSD și ALDE.
„Noi nu ne aflăm în ipostaza adoptării unui proiect de lege privind Codul de procedură penală, ci ne aflăm în ipostaza în care CCR a considerat că anumite articole din acest proiect de lege sunt neconstituţionale şi decizia a fost de eliminare a tuturor acestor articole. Nu avem dreptul să aducem alte modificări substanţiale. (...) Noi vom modifica doar eliminarea articolelor neconstituţionale pentru care vom vota pentru”, a declarat deputatul UDMR Marton Arpad, conform Agerpres.
Deputatul PSD Eugen Nicolicea a susținut că la vot sunt doar articolele declarate constituţionale sau asupra cărora nu a existat nicio contestare la CCR.
„Acest proiect care a ieşit avizat pozitiv de la CCR va fi un caz care nu mai poate fi criticat nici măcar de cei răuvoitori din afară. Se încearcă criticarea de către cei care habar n-au ce vorbesc. În ceea ce priveşte experienţa profesională, unii au doi ani de urlete în Parlament şi atât”, a declarat Eugen Nicolicea.
Principalele modificări sunt în favoarea marilor corupți
- Prescripția se reduce la opt ani pentru infracțiunile care primesc pedepse cu închisoarea mai mari de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani. De asemenea, pentru pedepsele mai mici de zece ani, prescipția se reduce la șase ani, față de opt, cât era până acum.
- Reducerea pedepsei prin „circumstanțe atenuante” în cazul în care un inculpat plătește prejudiciul oricând pe parcursul cercetării penale sau până la sentința definitivă. Până acum era permisă plata doar până la primjul termen în instanță.
- Dacă abuzul în serviciu este al unui funcționar public, are o reducere a pedepsei cu o treime. Pedeapsa pentru abuz în serviciu este între 2 și 7 ani de închisoare.
- făptuitorul în cazul cumpărării de influență nu se pedepsește dacă denunță fapta în termen de un an. În Codul penal aflat în vigoare nu exista un termen-limită
- Nu se mai pedepsește neglijența în serviciu, care era închisoare între trei luni și trei ani sau plata unei amenzi - o prevedere introdusă acum
Printre modificări a rămas și cea privind interzicerea, în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei, a comunicărilor publice şi a declaraţiilor publice, precum şi furnizarea a altor informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri.
O altă modificare prevede introducerea unui termen de un an în care se poate face un denunţ privind infracțiunea de dare de mită.
