Modificările la Codurile penale menite să relaxeze pedepsele pentru corupție urmează să fie adoptate la foc automat. Programul alcătuit de coaliție prevede adoptarea lor în comisie, marți, iar miercuri să treacă de Camera Deputaților. La Senat, modificările au trecut după aceeași rețetă - o zi la comisie și mai puțin de 30 de minute, dezbaterea în plen. Coaliția mizează pe intrarea lor în vigoare până la 1 iulie.
Pentru a intra în vigoare este nevoie să fie și promulgate de președinte. Însă, pentru că au fost contestate la Curtea Constituțională anul trecut o mare parte dintre aceste modificări, procedura nu-i mai permite decât președintelui țării să le conteste. Practic, Klaus Iohannis mai poate interveni doar de două ori asupra acestora - prin sesizarea CCR și prin cerere de reexaminare adresată Parlamentului.
Urgența modificărilor acestor Coduri nu este doar pentru a-i ajuta pe politicienii cu dosare de corupție pe rol. Majoritatea PSD-ALDE s-a spulberat la Camera Deputaților. Mai sunt 162, din cei 165 de deputați câți trebuie să voteze o lege organică. Astfel, fără voturile minorităților naționale și ale UDMR, social-democrații și partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu nu pot adopta aceste legi.
Cea mai importantă modificare este cea referitoare la prescripție. Dacă până acum prescrierea faptelor penale era de zece ani și respectiv opt ani pentru diferite tipuri de pedepse, PSD și ALDE le micșorează la opt și, respectiv șase ani.
Principalele modificări sunt în favoarea marilor corupți
- Prescripția se reduce la opt ani pentru infracțiunile care primesc pedepse cu închisoarea mai mari de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani. De asemenea, pentru pedepsele mai mici de zece ani, prescipția se reduce la șase ani, față de opt, cât era până acum.
- Reducerea pedepsei prin „circumstanțe atenuante” în cazul în care un inculpat plătește prejudiciul oricând pe parcursul cercetării penale sau până la sentința definitivă. Până acum era permisă plata doar până la primjul termen în instanță.
- Dacă abuzul în serviciu este al unui funcționar public, are o reducere a pedepsei cu o treime. Pedeapsa pentru abuz în serviciu este între 2 și 7 ani de închisoare.
- făptuitorul în cazul cumpărării de influență nu se pedepsește dacă denunță fapta în termen de un an. În Codul penal aflat în vigoare nu exista un termen-limită
- Nu se mai pedepsește neglijența în serviciu, care era închisoare între trei luni și trei ani sau plata unei amenzi - o prevedere introdusă acum
Liviu Dragnea este printre beneficiarii acestor modificări. Îl ajută intrarea în vigoare a reducerii prescripției. În dosarul angajărilor fictive, în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare în primă instanță, faptele s-au produs între 2006 și 2012. În actuala formulă a Codurilor, prescripția intervine după 10 ani.
De asemenea, abuzul în serviciu are o reducere de o treime din pedeapsă dacă este funcționar public, așa cum era Liviu Dragnea când avea funcția de președinte al Consiliului Județean Teleorman.
Modificarea acestor modificări care înlesnesc pedepsele penale au reprezentat și motivul pentru care a fost revocat Tudorel Toader în funcția de ministru al Justiției. El a redactat două ordonanțe de urgență în acest sens, însă nu le-a susținut în ședințele de Guvern. Cea de-a doua ordonanță de urgență se referea la posibilitatea acordată politicienilor condamnați definitiv pentru corupție de a redeschide procesele.
Dezbaterea pe codurile penale se suprapune cu o altă problemă a coaliției PSD-ALDE. Intenționează să restructureze Guvernul prin votul Parlamentului, pentru a elimina posibilitatea ca președintele Iohannis să respingă noile propuneri de miniștri pe care Viorica Dăncilă le-a trimis la Cotroceni, printre acestea aflându-se și numele controversatului Eugen Nicolicea ca ministru al Justiției.
