Universitatea a chemat Jandarmeria și Poliția pentru a păstra ordinea în caz că lucrurile ar degenera.
Refugiații ucraineni, în majoritate, femei, copii și bătrâni, și-au strâns lucrurile și au plecat fie în alte centre de refugiați care îi vor găzfui temporar, fie la rude, fie în apartamente închiriate.
Căminul din Bd. Lacul Tei Nr. 123 fusese dezactivat în urmă cu șase ani, din cauza stării avansate de degradare. Imediat după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucrainei, în martie 2022, autoritățile române care gestionau problema refugiaților și universitatea au decis să deschidă căminul pentru a primi refugiați din Ucraina. Utilitățile căminului au fost plătite de atunci și până la evacuarea din 4 noiembrie 2022 de către Primăria Sectorului 2.
Ina, o femeie din Izmail, a locuit în cămin de când a ajuns în România, în urmă cu trei luni. Femeia spune că nu are bani de chirie și, prin urmare, nu are unde merge. „Ne gonesc și nu avem unde să mergem! Ne-au propus acum [să mergem] la Unirii. La Unirii vor fi 12 persoane în cameră”, spune femeia plângând.
Olga, o altă refugiată din Izmail, a venit în România cu toți copiii ei – trei fete și doi băieți – în urmă cu doi ani și două luni. De atunci a locuit în cămin. Zilele trecute le-a trimis pe fete înapoi în Ucraina – nu aveau unde să stea toți.
„Eu am și pe mama bolnavă. Nu știu ce o să fac. Am rămas cu băieții și muncim aici”, spune Olga.
Universitatea de Construcții afirmă că le-a spus refugiaților încă de astă vară că va închide căminul. „Acum șase luni i-am anunțat că o să închidem centrul, pentru că noi nu suntem DGASPC, nu suntem casă de binefacere. Noi suntem universitate și acesta este un campus universitar. Și am anunțat că în șase luni noi trebuie să identificăm împreună cu ei și cu asociațiile care ne ajută soluții pentru ei”, afirmă Cezar Vlăduț, prorector la Universitatea Tehnică de Construcții.
El adaugă că Universitatea a oprit utilitățile. „Evident că trebuie să chemăm organele competente, respectiv Poliția și Jandarmeria, să vină să preia această situație, pentru că noi nu vrem să avem nicio implicație în acest caz”, spune Cezar Vlăduț.
Rectorul Universității Tehnice de Construcții, Radu Văcăreanu, care spune că motivul evacuării căminului este necesitatea renovării clădirii, recunoaște că nu a primit încă nicio finanțare pentru aceasta, dar spune că UTCR este pe lista de proiecte eligibile în Planul Național de Redresare și Reziliență. Întrebat de Europa Liberă ce se va întâmpla dacă nu primește finanțarea PNRR, rectorul răspunde: „vom căuta alte surse de finanțare, e un cămin al Universității, pe care vrem să-l punem pe picioare”.
În timpul în care au stat la cămin, refugiații au primit asistență de la trei organizații: Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, UNHCR și Asociația For Change. Acestea le-au dat refugiaților să semneze un formular prin care aveau de ales între 4 opțiuni de cazare:
- Centru rezidențial Sf. Teodora, pentru persoane vârstnice
- Centru de primire pentru victime ale violenței domestice FORTE
- Adăpostul pentru refugiați Șerban Vodă
-începând cu 1 noiembrie, îmi găsesc singur cazare.
Una dintre refugiatele din Lacul Tei a fost primită temporar la Adăpostul pentru refugiați din Calea Șerban Vodă, de care are grijă Asociația Carusel. Ina are 28 de ani și e persoană cu handicap de gradul 2 – are o boală de rinichi. Ina a venit în România cu toată familia.
„Voluntarii au promis că ne vor ajuta, că ne vor găsi o locuință, ne vor da bani să închiriem un apartament cu două camere. Românii nu vor să închirieze ucrainenilor cu familii mari. Eu stau aici o zi - două cu bebelușul. Ceilalți unde să stea? Nu avem bani nici să mergem acasă.”, spune Ina.
Marian Ursan, directorul centrului Carusel, declară că refugiații au toate condițiile în centru. Iar de la începutul războiului au stat temporar aici aproximativ 500 de persoane.
„De o lună și ceva există noi reglementări care mai degrabă să gândite să limiteze accesul în adăpost și mai degrabă să accentueze componenta de integrare socială, care înseamnă pe de altă parte, să îți găsești ceva de lucru, să ai o relație cu medic de familie sau cu niște structuri de asență socială, să ai copii la școală și într-adevăr să-ți găsești o locuință acolo unde poți”, spune Marian Ursan.
Potrivit Hotărârii 1178 din 25 septembrie 2024, statul român acordă asistență umanitară și sprijin financiar următoarelor persoane:
Persoane care au certificat de handicap
Persoane care se află în incapacitate temporară de muncă
Persoane care au afecțiuni medicale grave
Persoane care sunt ingrijitori sau insoțitori
Persoane singure de peste 50 de ani aflate în șomaj
Persoane în șomaj care au 2 sau mai mulți copii în îngrijire
Pensionari
Săptămâna trecută, refugiații din Lacul Tei au primit termen de evacuare pentru 4 noiembrie. Europa Liberă a scris pe larg despre situație AICI.
Din 90 de refugiați, câți erau în iulie, săptămâna trecută mai rămăseseră 60 de oameni.
Facebook Forum