Căminul 2 aflat pe Bulevardul Lacul Tei din București arată rău și pe exterior și pe interior. Însă refugiații ucrainenii spun că pentru ei nu contează aspectul vizual, atât timp cât pot să aibă un acoperiș deasupra capului.
Unii dintre ei locuiesc aici încă de când a început războiul Rusiei în Ucraina, în primăvara anului 2022. Costurile șederii lor în cămin au fost acoperite până acum de Organizația Națiunilor Unite.
Ei provin din toate zonele Ucrainei. Săptămâna trecută, în cămin locuiau 90 de refugiați, după cum a relatat Hotnews.
Între timp – joi, pe 31 octombrie 2024 – când reporterii Europa Liberă au ajuns la fața locului, numărul refugiaților a scăzut la 60.
Unii dintre ei s-au întors în Ucraina, de frică să nu doarmă pe stradă în București. Este și cazul unei mame care a plecat miercuri noapte împreună cu cele trei fiice înapoi la Nikolaev, după cum ne-au relatat refugiații pe care i-am întâlnit pe holurile căminului.
Refugiații care au rămas în București spun că nu vor să se întoarcă în Ucraina - și din cauza războiului, dar și pentru că mulți dintre ei nu mai au case în țara natală.
Ar vrea să stea în România măcar până la anul, la sfârșitul lui martie, când ar trebui să se încălzească vremea și, speră ei, poate se termină și războiul.
„Acum în prag de iarnă unde să plecăm? N-avem unde să ne întoarcem. În Ucraina e război. Eu am șase copii. Unde să plec cu ei?”, spune Hanna Holobrodska, o femeie de 34 de ani.
A venit în România de la Ismail, în urmă cu aproape doi ani. A avut mai multe joburi până acum. Dar salariile mici nu îi ajung pentru o chirie, iar atunci când întreabă de închiriat, proprietarii îi spun că nu vor să accepte șase copii.
Natalia Stantoina, care are 32 de ani, a venit în România împreună cu cei doi copii ai ei în aprilie 2024, după ce soțul ei a murit pe front.
Mama ei, povestește Natalina, are rădăcini în Republica Moldova și așa înțelege limba română și poate conversa.
„E foarte greu să ne întoarcem în Ucraina acum. Măcar pentru copiii mei vreau să rămân aici”, spune Natalia.
În cămin sunt și mulți ucraineni pensionari. Cum este cazul Irinei, în vârstă de 64 de ani, venită în România în urmă cu doi ani, împreună cu soțul ei.
Irina e din Kramatorsk, iar cei doi băieți ai ei luptă pe front. „Vorbesc aproape în fiecare zi cu ei. Dar, dacă nu se termină războiul o să fie greu. În satul meu nici apă nu avem. Trebuie să mergi kilometri după apă de băut”, spune femeia.
Anastasia are 36 de ani și trăiește la cămin de doi ani. Spune că oamenii sunt mulțumiți să trăiască în căminul din cartierul Colentina; altceva nu își permit. Anastasia vorbește română foarte bine și e translatorul grupului.
„Toți oamenii sunt mulțumiți aici. Și le mulțumim voluntarilor. Salariile sunt mici și nu ne permitem chirie. Problema e de finanțare, pe de o parte, iar apoi – războiul din Ucraina. Să ne întoarcem acolo înseamnă să ne întoarcem în război. Eu am scris și la români, și la ucraineni. Ne dorim să ne lase până trece iarna și apoi ne întoarcem în Ucraina”, spune Anastasia.
Olga, o pensionară din Nikolaev, stă la cămin din aprilie 2022. A avut mai multe locuri de muncă în bucătărie, iar ultima data a lucrat pentru curățenia căminului.
„Soțul meu este bolnav. Pe el l-ar primi la un azil de bătrâni, dar pe mine nu. Nu ne putem despărți”, spune Olga.
Căminul din Lacul Tei aparține Universității Tehnice de Construcții din București (UTCB), care vrea să îl renoveze.
Rectorul Radu Văcăreanu spune că l-a pus la dispoziția refugiaților, numai că universitatea nu poate finanța acest cămin.
Atunci când au venit refugiții ucraineni, afirmă rectorul, căminul era gol, nu aparținea studenților: „Nu stătea nimeni, pentru că erau foarte proaste condițiile. Apoi au venit ei.”
„Însă universitatea nu poate finanța acest cămin, pe de o parte, iar pe de altă parte am obținut fonduri pentru renovarea lui. Le-am pus în vedere de multe luni ucrainenilor să își găsească în altă parte, dar ei nu vor să plece pentru că spun că se simt bine aici. Însă trebuie să reabilităm. Nu vrea nimeni să îi evacueze sau să îi vedem în stradă. Dar trebui să găsim o soluție”, spune Radu Văcăreanu pentru Europa Liberă.
UNHCR, agentia ONU pentru refugiati, care s-a ocupat până acum de refugiații ucraineni din C2, spune că știe de situația refugiaților din Ucraina care sunt încă la UTCB și despre planurile de închidere a căminului în zilele următoare.
„Informațiile privind închiderea căminului UTCB nu sunt noi, iar pe parcursul ultimului an (de la prima veste privind închiderea căminului), UNHCR a lucrat îndeaproape cu UTCB, ONG-uri, UNICEF și autoritățile locale pentru relocarea familiilor de refugiați în apartamente private sau centre de cazare colectivă din București și împrejurimi”, spune Gabriela Leu de la UNHCR.
Organizația susține că, din februarie 2024, a oferit sprijin financiar pentru a acoperi costurile pentru voluntarii care asistă refugiații la UTCB, precum și pentru întreținerea și serviciile de curățenie ale căminului. În plus, partenerii UNHCR au furnizat servicii de protecție, inclusiv consiliere socială, interpretare, însoțire a refugiaților la controale medicale, precum și înscrierea pentru obținerea beneficiilor de protecție socială pentru cei mai vulnerabili.
Gabriela Leu arată că, în septembrie, Asociația 4Change, partener al UNHCR, a făcut o evaluare socială a familiilor de la UTCB, care arată că aproximativ 50 % dintre acestea sunt vulnerabile și eligibile pentru diferite programe de sprijin oferite de diverse ONG-uri și autorități.
„Ceilalți 50%, care nu sunt considerați vulnerabili, sunt încurajați, consiliați și însoțiți în demersurile de găsire a unei locuințe. Aceste eforturi de susținere a refugiaților continuă și în prezent. De-a lungul timpului, au fost identificate și prezentate refugiaților o serie de soluții, inclusiv transferul către alte centre de cazare sau oferirea de sprijin financiar în vederea închirierii unei locuințe private. Deși se așteaptă ca în cursul weekendului aproximativ jumătate dintre refugiații aflați la UTCB să se mute în alte locații, există câteva familii care încă evaluează opțiunile de relocare oferite”, a spus Gabriela Leu pentru Europa Liberă.
Aceasta a precizat că organizația pe care o reprezintă, împreună cu autoritățile, ONG-urile și universitatea se angajează să găsească cele mai potrivite soluții de cazare pentru refugiații găzduiți în C2 încă din anul 2022.
Europa Liberă a întrebat la Departamentul pentru Situații de Urgență, care s-a ocupat de la început de refugiații veniți din Ucraina, ce se întâmplă cu oamenii din Lacul Tei care nu au unde pleca.
Secretarul de stat Raed Arafat a răspuns că îi va ruga pe colegii lui să verifice situația. „Noi lucrăm să-i ajutăm! O să fie găsite soluții”, a spus Raed Arafat.
Din 24 februarie 2024 și până acum, aproximativ 7,3 milioane de cetăţeni ucraineni au intrat în România, dar cei mai mulți dintre ei au fost doar în tranzit, potrivit datelor de la Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.
Majoritatea celor care au rămas au stat în centrele de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări, care sunt ocupate în proporție de 20%.
Ucrainenii care stau în România pot solicita azil și primesc aceleași drepturi ca cetățenii români.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
