Nu mai departe de zilele trecute, doi oficiali ai statului român s-au certat în public dacă puiul galben e sănătos sau, dimpotrivă, vopsit cu cine știe ce substanțe nocive.
Europa Liberă a discutat cu un profesor universitar și un fermier care au explicat cum ajunge un pui să fie galben. O combinație de cereale și aditivii alimentari sunt secretul. Dacă e sănătos sau nu, veți citi în rândurile de mai jos. Până atunci să ne amintim scandalul.
Președintele ANPC acuză: Pui de găină „vopsiți” și „îngălbeniți”
Horia Constantinescu, președinte în acel moment al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, a pornit tăvălugul declarațiilor.
„Există o vorbă care spune că umbli cu cioara vopsită. Dar iată că varianta modernă se referă la puiul de găină vopsit. Există operatori economici care își vopsesc aceste produse pentru a ne induce în eroare. Dar și aici se întâmplă o minune: unii dintre pui sunt vopsiți prin hrănire, pentru ca vopseaua să pătrundă în țesut și să nu poată fi spălată. (...)
Interesant este, și vă rog să citiți prospectul, că și ouăle capătă altă culoare odată ce este folosită mâncare amestecată cu produsele specifice păcălirii noastre. (...)
Ne confruntăm cu un atentat serios la siguranța fiecăruia dintre noi: pui îngălbeniți pentru a părea mai buni, împănați cu tulpini de salmonela periculoase.”
Șeful ANPC a prezentat și prospectul unui aditiv care, folosit în alimentația puilor, potențează culoarea galben - Avizant® Yellow 20 HS. Iată ce scrie în prospectul acestuia:
„Pentru utilizare în hrana păsărilor de curte pentru pigmentarea pielii și a gălbenușului de ou, precum și pentru pigmentarea alimentelor pentru câini și pisici. Avizant® Yellow 20 HS conține xantofile naturale obținute din extract de flori de marigold (tagetes erecta). Prin saponificarea controlată a extractului se poate obține o biodisponibilitate optimă a oxico-carotenoizilor pentru pigmentarea pielii și a gălbenușului de ou.”
Vicepreședintele Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Dănuț Păle, l-a acuzat pe Horia Constantinescu că a creat „o stare emoțională extraordinară” în populație și l-a contrazis.
„Într-adevăr, se folosesc în reţetele furajere atât pigmenţi naturali pe care îi găsim în porumb şi în lucernă, dar şi dintre aceia sintetici care dau acea culoare galben, dar care au fost aprobaţi de autoritatea de reglementare şi sunt folosiţi în hrana păsărilor (…) Sunt lucruri reglementate, lucruri normale, probabil că acum au descoperit unele instituţii acest lucru.”
Acestea fiind datele disputei dintre doi oficiali ai statului român, aflați în fruntea instituțiilor care se ocupă tocmai de siguranța alimentară a populației, am încercat să aflăm cum ajunge un pui să aibă pielea și carnea galbene și cât e sau nu e de periculos.
- Un pui galben e vopsit sau așa este el de la natură?
- Cu ce e hrănit ca să ajungă să fie galben?
- E sănătos sau nociv?
- E mai sănătos decât puiul normal sau e doar marketing la mijloc?
- Cât de periculoși sau inofensivi sunt aditivii sintetici folosiți pentru a potența culoarea?
- Cât de sănătoasă e hrana naturală care dă culoarea galben?
Profesor universitar: culoarea depinde de hrană
Marius Giorgi Usturoi este profesor universitar și conducător de doctorate la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi, Facultatea de Zootehnie. Are ca specializări creșterea păsărilor, producerea cărnii de pasăre, managementul producțiilor avicole.
Puiul galben, spune el, a apărut în România mai ales în ultimii zece ani, pe baza cererii din ce în ce mai mari. Pentru obținerea lui există două două tehnici:
„Una dintre ele ar fi utilizarea de material biologic specializat în această direcție. Și este vorba de așa-numitul pui cu creștere lentă, la care una dintre caracteristici este culoarea galbenă a pielii și a picioarelor. Tipul ăsta de pui comportă și un regim de alimentație ceva mai mai redus, în așa fel încât sacrificarea lui să fie la o vârstă mai înaintată, minimum 56 de zile, timp în care carnea ajunge la un grad suficient de maturitate, mai puțină apă, mai multă substanță uscată.”
Acest tip de pui cu pielea în mod natural galbenă este crescut în spații deschise, nu în hale, are mai multă substanță uscată și mai puțină apă, iar carnea e un pic mai ațoasă, are mai multă fibră și nu este galbenă. Carnea pieptului de pui este albă, iar în rest- carnea e rozalie. Este considerat mai apropiat ca gust și aspect de puiul de țară.
Există însă și alte modalități de a crește pui galbeni. Printr-o formulă specială a furajelor cu care sunt hrăniți.
„Pentru a induce această culoare galben, solicitată tot mai mult de piața de consum, se folosesc substanțe naturale sau materii prime în nutrețurile combinate care sunt bogate în carotenoizi”, continuă profesorul explicația.
„În mediul natural există peste 400 de plante care imprimă diverse culori - galben, roșu, maroniu, chiar și negru. Acestea se transferă în carne și imprimă culoarea specifică. În cazul puiului cu carnea galbenă, se folosește mai ales porumb”, spune profesorul Marius Usturoi, de la Facultatea de Zootehnie a USV Iași.
Cei mai mulți crescători de pui folosesc un nutreț combinat, adică mai multe cereale.
„Pentru puiul galben, să crește proporția de porumb până la 75% din structura nutrețului combinat. În situația în care se utilizează porumb a cărui culoare este intensă spre portocaliu, atunci efectul la nivelul culorii pielii va fi mai intens.”
Profesorul spune că a participat la nenumărate cercetări pentru a descoperi noi coloranți naturali.
„Și la noi în facultate s-au făcut experimente utilizând cătina, care are peste 55 de mg de betacaroten, pentru a colora gălbenușul sau carnea păsărilor, fructele de măceș, sfecla roșie, roșiile, boiaua de ardei, turmericul, țelina, șofranul.”
Dar principala modalitatea de a produce pui galbeni rămâne hrănirea cu porumb.
Porumbul are o substanță care se numește zeaxantină, cea responsabilă de colorarea în galben. Numele îi vine de la Zea mays, care înseamnă porumb, și xanthos, care înseamnă în limba greacă galben. Este o xantofilă, adică pigment natural de culoare galbenă. Numele vine de la xanthos = galben și phyllon = frunză.
Pentru că organismul uman poate absorbi zeaxantina, care este unul dintre cei doi carotenoizi xantofili conținuți de retina oculară, multă vreme s-a crezut că suplimentele cu zeaxantină, la fel ca cele cu luteină, ar face bine vederii. Dar nu s-a dovedit efectul benefic, chiar dacă nu s-a dovedit nici a avea un efect nociv. Organismul american care reglementează alimentația, Food and Drug Administration (FDA), a conchis:
„FDA a revizuit recent studiile de intervenție și observaționale care au evaluat rolul luteinei și zeaxantinei în reducerea riscului de degenerescență maculară și cataracte legate de vârstă. Pe baza acestei analize, bazate pe dovezi, FDA a concluzionat că nu există dovezi credibile pentru o mențiune de sănătate cu privire la aportul de luteină sau zeaxantina (sau ambele) și riscul de degenerescență maculară sau cataractă legat de vârstă.”
Extrapolând, deși există percepția că puiul galben obținut prin hrănirea cu carotenoizi este mai natural sau mai sănătos, substanța care îl colorează nu este atestată de niciun organism internațional ca având efecte benefice. Ea este aprobată strict ca aditiv pentru colorare. De reținut, totuși, că nu s-au descoperit nici efecte nocive ale ei și este permisă de organismele internaționale.
Cel mult, hrănirea puilor cu mai mult porumb le poate da și un gust specific, considerat de unii consumatori mai plăcut.
Profesorul Marius Usturoi explică și percepția greșită a consumatorului că puiul galben este pui crescut ca pe vremuri, la țară.
„La fiecare crescător particular, la fiecare țăran, găsești în alimentația păsărilor porumb, boabe date ca atare sau măcinate. Și, eventual, alte cereale de care mai dispune. De acolo vin gustul și culoarea specifice puiului țărănesc.”
Profesorul susține că puiul galben poate fi mâncat cu încredere, dacă sunt respectate, evident, normele naționale și internaționale. Este sceptic în privința acuzației că puii ar fi introduși în substanțe colorante chimice.
„Închipuiți-vă, într-un abator unde sunt câteva sute de oameni care lucrează non-stop, în două, în trei schimburi, și undeva la capătul abatorului câțiva muncitori ar începe să introducă carcasele de pui într-o apă colorată. Se vede, transpiră o astfel de informație și nu cred că își permite nimeni să facă așa ceva. Măcar un angajat care are conștiință s-ar duce și ar reclama unitatea respectivă.”
Marius Usturoi mai spune, de asemenea, că aditivii alimentari care se pun în furajele pentru păsări sunt și ei reglementați și aprobați și sunt obținuți din substanțe naturale. Important e ca producătorul să respecte legea.
Crescător de păsări: toți puiii crescuți industrial sunt la fel, doar că unii sunt colorați
Am discutat și cu Puiu Ilisei, proprietarul unei ferme de pui de carne. El crește pui cu pielea și carnea albe și crede că e multă reclamă la mijloc când vine vorba de puii galbeni.
„Anumiți fermieri cresc un anumit tip de pui care se numește free range sau chicken running, adică pui care umblă mai liber decât puiul nostru, deși nici al nostru nu stă în lanțuri, stă în hale, pe paie, e liber”, își începe el argumentația.
Recunoaște că acest pui cu pielea galbenă și carnea albă, care trăiește în spații libere și este sacrificat după 60-70 de zile, este mai aproape de puiul de țară. Spune însă că restul puilor galbeni, crescuți tot în hale, dar hrăniți special ca să capete această culoare, nu sunt cu nimic peste puiul normal, crescut industrial.
„Folosesc mai mult porumb în alimentație, porumbul îi îngălbenește mai tare pielea. Folosesc, de asemenea, în alimentație niște caroten, de morcov, de exemplu, nu e interzis, nu e chimic, și ăla îngălbenește pielea și mai tare”, susține Puiu Ilisei.
Fermierul este contrariat de reclama care se face puilor cu carne galbenă care sunt crescuți tot în regim industrial.
„De ce se face reclamă că este pui de țară sau că este pui crescut natural? Ok, și ai noștri sunt crescuți natural, dar noi nu folosim niciun fel de substanțe ca să-i îngălbenim. Practic, îngălbenirea aia păcălește consumatorul. Nu că ar fi toxic. Dar, dacă m-aș duce și văd o etichetă care zice pui de țară și-l văd galben ca păpădia, aș sta să mă gândesc un pic. Dar de ce-i așa galben?! Păi, acei fermieri folosesc niște substanțe, care nu sunt toxice, ca pielea să se îngălbenească mai tare.”
Producătorul susține că „este o reclamă falsă sau mincinoasă, ca să păcălești cumpărătorul, să spui că puiul tău e de țară. De fapt, este hrănit în alt stil, care îngălbenește pielea.”
Diferența dintre puiul galben și cel cu pielea albă ar veni exclusiv din combinația de cereale cu care sunt hrăniți, susține fermierul.
„O rețetă normală, tradițională, de creștere industrială a puiului conține 50% porumb, 30% grâu și undeva la 17 - 18% de soia care are proteină”, spune Puiu Ilisei, care consideră că orice producător ar putea crește pui galbeni.
„Și eu, de exemplu, dacă aș vrea să fac niște șmecherii, i-aș administra în furajare, nu că i-aș da mai mult porumb, că din porumb nu se îngrasă. Dar i-aș administra în rețeta furajeră niște caroten, niște extras de caroten și el atunci și-ar îngălbeni pielea”, conchide el.
Tactică de marketing sau nu, un lucru începe să fie limpede. Puii galbeni, fie că sunt, fie că nu sunt mai buni decât cei normali, nu ar trebui să fie periculoși pentru oameni, decât dacă producătorii folosesc practici înșelătoare și nu respectă legea.
