Proiectul de lege, care a fost recent aprobat de parlament, aliniază legile electorale la modificările constituționale aprobate de alegători anul trecut.
Una dintre modificările constituționale readuce la zero mandatele lui Putin, permițându-i să fie reales atunci când mandatul său actual expiră în 2024 și, dacă dorește, din nou, în 2030, adică să rămână la putere până în 2036, când va avea 84 de ani.
Conform legilor electorale actuale, unui președinte i se interzice să ceară al treilea mandat consecutiv de șase ani. Putin se află în prezent la al doilea mandat consecutiv de șase ani.
Modificările constituționale au fost inițiate în ianuarie 2020 chiar de liderul rus în vârstă de 68 de ani, fost ofițer KGB în timpul Războiului Rece. El conduce țara - ori ca președinte, ori ca premier - de la sfârșitul anului 1999.
Referendumul de modificare a Constituției vara trecută a stârnit proteste la Moscova, dispersate de forțele de ordine.
Potrivit rezultatelor unui sondaj efectuat de Centrul Levada independent luna trecută, 41% dintre ruși nu vor ca Putin să rămână la putere după ce mandatul său actual expiră în 2024.
Kremlinul a justificat modificările constituționale prin necesitatea de a întări stabilitatea și securitatea statului, în timp ce criticii au afirmat că au rolul doar de a securiza că Putin deține puterea pe viață.
Vladimir Putin a propus prima dată modificările în timpul unui discurs adresat națiunii în ianuarie 2020. Documentul a fost prezentat legislativului la doar cinci zile după discuții superficiale ale unui „grup de lucru" constituit în grabă. Amendamentul care-i permite să rămână la putere până în 2036 a fost adăugat ulterior.
Suporterii săi îl creditează cu întărirea țării și a economiei și a economiei după colapsul Uniunii Sovietice și crizele anilor '90.
Criticii arată, însă, că a slăbit instituțiile democratice, a marginalizat opozanții politici, a înăbușit criticile și a permis corupției să prospere.
