Mai mult război. Mai multă retorică antioccidentală. Mai multă represiune în țară.
E ce urmează, spun analiștii și criticii Kremlinului, după victoria lejeră a lui Vladimir Putin din alegerile prezidențiale din 15-17 martie din Rusia, scrutin văzut de vestici ca o mascaradă.
E momentul avanpremierei.
Pe 14 martie - cu o zi înainte de alegerile prezidențiale ruse, care au durat trei zilei și în care Putin a concurat cu trei necunoscuți aleși de către Kremlin - Viacheslav Volodin, președintele camerei inferioare a Parlamentului (Duma de Stat), și-a întrebat fanii de pe Telegram dacă ar sprijini ideea interzicerii plății drepturilor de autor și a altor drepturi către artiști, scriitori, muzicieni și alte persoane considerate de către stat „agenți străni”.
Volodin, un suporter înfocat al lui Putin și fost director ajunct de cabinet al liderului de la Kremlin, a spus ceva mai târziu că a fost inundat de cereri pentru a face/trece un astfel de pachet de legi.
Rezultatul sondajului online al lui Volodin - la fel de previzibil precum cel al alegerilor prezidențiale - arată că 93% din cei 260.000 de votanți au spus că sunt de acord. Opoziția a fost insignifiantă: 5%. Kremlinul controlează o armată de troli și boți care poate fi folosită pentru acest gen de operațiuni.
Mulți muzicieni, scriitor, artiști și jurnaliști importanți din Rusia au denunțat decizia lui Putin de a declanșa invazia pe scară largă a Ucrainei, au încercat să arate că nu chiar toată lumea e unită în sptaele lui Putin și să le dea un pic de speranță celor care i se opun în tăcere.
Cunoscut ca răzbunător împotriva criticilor și oponenților lui politici, Putin le-a transformat încă de la bun început veniturile și bunurile în taxe, fiind decis să îi distrugă, spun experții.
Aleksandr Cerkasov, activist pentru drepturile omului la Memorial, organizație care a fost interzisă în Rusia, numește acestă propunere „o încercare banală de tâlhărire” a artiștilor și spune că acestă idee îi amintește de represiunea intelectualilor URSS, din anii 60-80.
„Suntem martorii unei încercări de a-i trimite pe creatori înapoi în cuști”, spune el pentru” RFE/RL. „Să-i readucă în starea în care nu sunt proprii lor stăpâni”.
O ziaristă rusă catalogată „agent secret”, care a dorit să-și păstreze anonimatul, declară reporterilor RFE/RL că acest gen de lege ar pune-o într-o situație financiară imposibilă: nu ar avea cum să primească bani pentru munca făcută. Ea afirmă că se așteaptă să urmeze alte acțiuni represive.
„Autoritățile vor mai găsi ceva de interzis”, spune ea.
Au găsit deja.
În Duma, există o propunere prin care așa-numiții agenți secreți nu vor mai avea dreptul să-și transfere proprietățile din Rusia, în timp ce se află în străinătate. Mulți dintre rușii declarați agenți secreți au fugit din țară de teama persecuției. Propunera vine în urma altei legi, care permite statului să confiște proprietățile celor care critică armata sau susțin integritatea teritorială a Ucrainei.
Iar în tot acest timp, la începutul lunii, Putin a promulgat o lege inițiată de Volodin, care le interzice companiilor rusești să facă reclamă pe platformele agenților străni - precum canalele lor de YouTube. Multe personalități culturale din Rusia, analiști politici sau jurnaliști ruși, își folosesc canalele de YouTube ca surse importante de venit.
Rusia a adăugat vineri „mișcarea LGBT” pe o listă de organizații extremiste și teroriste, potrivit Reuters.
Măsura a fost luată în conformitate cu o hotărâre a Curții Supreme a Rusiei din noiembrie anul trecut, potrivit căreia activiștii LGBT ar trebui să fie desemnați ca extremiști, o măsură despre care reprezentanții persoanelor gay și transsexuale au declarat că se tem că va duce la arestări și urmăriri penale.
Lista este menținută de o agenție numită Rosfinmonitoring, care are puterea de a îngheța conturile bancare ale celor peste 14.000 de persoane și entități desemnate ca fiind extremiști și teroriști.
Aceste entități și persoane variază de la Al Qaeda la gigantul tehnologic american Meta și asociați ai regretatului lider al opoziției ruse Alexei Navalnîi.
Rușii care au fost catalogați drept agenți secreți au câșigat anul trecut din reclamă aproximativ 5 miliarde de ruble (54 de milioane de dolari americani) din reclamă, spune Volodin. Iar legea, adaugă el, va micșora această sumă cu 50-80%.
Katerina Gordeieva, cunoscută ziaristă rusă aflată pe lista agenților secreți, s-a gândit să-și închidă contul de YouTube, care are mai mult de 1,6 milioane de abonați, din cauza faptului că a pierdut veniturile din reclamă. Încearcă acum să-și asigure existența din abonamente, iar luna trecută a redus numărul postărilor video.
Boris Akunin - numele artistic al lui Grigori Chkhartishvili - este unul dintre cei mai faimoși scriitori ruși contemporani. Rușii, crede el, în special cei care trăiesc în străinătate, vor dori să plătească pentru conținutul artistic care a fost până acum plătit prin publicitate.
„Totul e în mâinile noastre, nu ale autorităților”, spune Akunin, catalogat și el agent secret.
Guvernul rus nu-și îndreaptă represiunea doar către creatorii puși pe lista agenților străini.
Cu trei zile înainte de alegerile prezidențiale, FSB (Serviciul Federal de Securitate Rus) a făcut percheziții la casele a mai mult de 20 de artiști din cel puțin șapte orașe. Unii dintre ei au fost duși la interogatorii.
Motiviația oficială a perechezițiilor a fost așa-numitul caz de trădare Piotr Verzilov, membru al grupului Pussy Riot și fost publisher al site-ul Mediazona. Oricum, mulți dintre cei perecheziționați nu aveau nicio legătură cu el, spun prietenii artiștilor.
Putin a promulgat legea agentului străin în 2012, după protestele îndreptate împotriva deciziei lui de a candida pentru al treilea mandat de președinte. Liderul de la Kremlin a dat vina pe influența străină și a început să reprime ONG-urile care aveau finanțare internațională.
Conform acestei legi, organizațiile non-guvernamentale (ONG-urile) finanțate din străinătate trebuiau să se auto-clasifice ca agenți străini și au fost supuse unor verificări financiare care au dus la închiderea multora.
Pe măsură ce represiunea lui Putin a crescut, în ultimii 12 ani, a crescut și aria de acoperire a legii agentului secret. În acest moment, oricine îl critică pe Putin sau politicile lui poate fi catalogat drept agent secret.
Maria Snegovaia, analist la Center for Strategic and International Studies, spune că represiunea opoziției interne și politicile anti-occident ale lui Putin sunt două fețe ale aceleiași monede.
„Ruptura finală cu Occidentul și teroarea dezlănțuită împotriva opoziției liberale sunt legate în lanțul logic al lui Putin, atâta vreme cât KGB-ul consideră opoziția liberală ca acțiune a agenților Vestului și nimic mai mult”, scrie ea pe Facebook.
În acest moment, pe lista agenților străini sunt mai mult de 900 de persoane și organizații, după cum spune OVD-Info, organizație care monitorizează represiunea politică din Rusia. Mai mult de 680 dintre ei au fost puși pe listă din 2021 încoace.
De teamă să nu încalce legea, rușii și companiile rusești au întrerupt, preventiv, relațiile cu persoane și organizații desemnate agenți secreți. În felul ăsta, legea a avut un mai mare efect.
„Ne vom confrunta constant cu auto-cenzura. Nici nu e nevoie ca autoritățile să facă ceva - oamenii vor face totul singuri. Se vor feri de noi ca de ciumă”, spune un jurnalist declarat agent secret, care vrea să-și păstreze anonimatul.
După cum arată ințiativele lui Volodin, lista agenților secreți oferă guvernului ocazia perfectă să împovăreze și mai mult criticii Kremlinului. Cerkasov spune că inventarea unei categorii stigmatizate de oameni „facilitează startul unei represiuni în masă”.
Nici măcar cei catalogați agenți secreți și care au reușit să fugă din țară nu sunt în afara pericolului, spun experții. Rusia a cerut deja extrădarea din Thailanda a membrilor grupului torck Bi-2. Solistul trupei, critic al lui Putin, a fost desemnat agent străin. Grupul a reușit să ajungă în Israel.
Grigori Iudin, socilog rus desemnat și el, în ianuarie, agent secret, spune că istoria ne arată că, odată ce un regim precum cel al lui Putin a creat o listă cu „inamicii poporului”, lista nu va face decât să crească.
„E un tren care merge într-o singură direcție”, afirmă el. „Nu există cale să-l întorci. Nu se va termina bine pentru cei care sunt pe această listă”, indiferent de țara în care locuiesc.
Articol publicat inițial pe rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
