Vladimir Putin și regimul său sunt complet izolați de restul lumii, singurii săi „prieteni” fiind în acest moment Aleksandr Lukașenko, dictatorul din Belarus, și Bashar al-Assad din Siria. Nici măcar Xi Jinping, președintele Chinei, nu s-a poziționat clar în favoarea lui Putin, fiind precaut.
Protestele împotriva războiului pe care l-a declanșat Putin au loc nu numai de-a lungul și de- a latul Europei, Canadei, Statelor Unite, ci chiar în Rusia. Chiar dacă regimul Putin a arestat mii de persoane, peste 5000 până acum, acestea au continuat să protesteze la Sankt Petersburg, Moscova și alte 40 de orașe.
La toate acestea se adaugă sancțiunile financiare fără precedent, care au crescut în severitate cu fiecare zi.
Dar, mai ales, Vladimir Putin se confruntă cu o nouă paradigmă militară, una pe care probabil nu a luat-o în calcul și pe care a crezut că poate să o contracareze prin amenințarea nucleară: occidentul a decis să înarmeze Ucraina. 28 de națiuni au acceptat să contribuie cu ajutor letal și neletal.
Decizia țărilor membre NATO și UE de a trimite armament în Ucraina a devenit o urgență după atacurile furibunde ale Rusiei din cursul zilei de luni asupra Harkovului, când au fost uciși zeci de oameni, printre care femei, copii și bătrâni, alte sute fiind răniți.
Armată de voluntari pentru Ucraina
Pe lângă ajutorul militar, mai multe state au aprobat ca cetățenii lor să se ducă să lupte voluntar în Ucraina. Este vorba de brigăzi internaționale de voluntari la formarea cărora a făcut apel președintele Volodimir Zelenski.
Danemarca este prima țară care permite voluntarilor să se alăture acestor brigăzi internaţionale, a declarat duminică seara şefa guvernului de la Copenhaga, Mette Frederiksen, precizând că nu vede niciun obstacol legal în acest sens, informează Agerpres.
”Este o alegere pe care o poate face oricine. Acest lucru este valabil, desigur, pentru toţi ucrainenii care trăiesc aici, dar şi pentru alţii. Analiza noastră este că, la prima vedere, nu există nimic care să constituie un obstacol legal pentru ca cineva să meargă în Ucraina pentru a participa la conflict, bineînţeles de partea ucraineană”, a spuns Mette Frederiksen.
A urmat parlamentul Letoniei, care a votat luni, decizia de a le permite propriilor cetățeni să lupte în Ucraina, informează Reuters.
„Cetăţenii noştri care vor să sprijine Ucraina şi voluntarii care ajută acolo pentru a apăra independenţa Ucrainei şi securitatea noastră comună trebuie să poate face acest lucru” dacă doresc, a spus Juris Rancanis, preşedintele comisiei parlamentare pentru apărare, afaceri interne.
Ambasada Ucrainei din Israel a făcut sâmbătă apel către comunitatea ucraineană din această ţară, dar şi către populaţia israeliană în general, să se alăture luptei împotriva trupelor ruse care au lansat joi o invazie asupra Ucrainei.
În plus, ucrainenilor din Legiunea Străină Franceză li se va permite să lupte și își vor putea păstra echipamentul complet de luptă.
Occidentul înarmează Ucraina
Uniunea Europeană, Statele Unite și țări europene în nume individual trimit echipament militar în Ucraina și finanțează cu sume considerabile înarmarea acestei țări care ține piept mașinăriei de război rusești.
Polonia s-a oferit să fie un hub logistic pentru desfășurare în condițiile în care națiunile occidentale sunt foarte conștiente de necesitatea de a trimite cât mai repede arme. Ucraina și-a exprimat îngrijorarea că va rămâne fără muniție.
Singura țară care sparge unitatea europeană este Ungaria lui Viktor Orban care refuzat să permită tranzitul armamentului pe teritoriul său. Luni seară, organismul de securitate ungar, controlat de Orban, a anunțat că Ungaria nu va trimite trupe sau armament în Ucraina şi nu va autoriza ca teritoriul său să fie tranzitat de arme letale.
Uniunea Europeană a anunțat, duminică, că va finanța achiziția și livrarea de echipament militar letal și avioane de vânătoare de 450 milioane de euro. Este o „decizie istorică” de mare semnificație, cum au anunțat liderii UE.
Statele Unite ale Americii vor trimite Ucrainei armament în valoare de 350 de milioane de dolari. Pentagonul nu a precizat despre ce fel de armament este vorba, dar șeful diplomației americane Antony Blinken a spus că „acest pachet va include asistență defensivă suplimentară pentru a ajuta Ucraina să facă față amenințărilor blindate și aeriene cu care se confruntă”. Deja până acum, SUA a trimis 90 de tone de asistență militară, spune BCC.
Germania a renunțat la rețineri și a anunțat, sâmbătă, că va trimite în Ucraina 1000 de arme antitanc și 500 de rachete sol-aer Stinger pentru distrugerea elicopterelor și avioanelor rusești. Anunțul a fost făcut de cancelarul Olaf Scholtz.
Polonia a trimis încă de săptămâna trecută un convoi cu arme, care ajuns vineri în Ucraina.
Marea Britanie a furnizat încă din ianuarie circa 2.000 de rachete antitanc NLAW şi a trimis specialişti care să îi instruiască pe militarii ucraineni să le folosească. UK a anunțat că va trimite mai multe arme letale.
Olanda a aprobat trimiterea a 200 de rachete Stinger. Rachetele pot fi folosite împotriva avioanelor și elicopterelor aflate la distanțe de 5 kilometri. Armata olandeză deține două tipuri de rachete Stinger: unele care pot fi montate pe vehicule blindate și altele portabile. Acum 10 zile, guvernul olandez a decis să livreze Ucrainei, la cererea acesteia, printre altele, 100 de arme cu lunetă, având 30.000 de cartușe, 30 de detectoare de metale, 5 sisteme radar de localizare a armelor, 300 de căști de luptă, 200 de veste balistice.
România va trimite în Ucraina un ajutor în valoare de 3 milioane de euro care constă în combustibil, veste antiglonț, căști, muniție, echipamente militare, alimente, apă și medicamente.
Belgia va trimite 2000 de mitraliere și 3000 de tone de combustibil. Plus 300 de militari în România pentru a întări flancul estic al NATO, a anunțat premierul Alexander de Croo.
Finlanda, care nu este în NATO, dar care este membră a Uniunii Europene, a anunțat luni că a luat decizia „istorică” de a furniza arme Ucrainei în urma invadării țării de către Rusia. Este vorba de 2.500 de puști de asalt, 150.000 de muniții, 1.500 de lansatoare de rachete și 70.000 de rații alimentare, a declarat ministrul Apărării, Antti Kaikkonen.
Franța suplimentează numărul armelor și echipamentelor militare. Acestea au deja în Ucraina.
Cehia a aprobat, sâmbătă, trimiterea de arme și muniție în valoare de 8,57 milioane de dolari. E vorba de mitraliere, puști de asalt și alte arme ușoare.
Slovacia va oferi Ucrainei ajutor de aproximativ 11 milioane de euro, constând în 12.000 de cartușe de muniție, 10 milioane de litri de combustibil, 2.4 litri de combustibil pentru aviație și 2 vehicule pentru deminare.
Suedia va livra 5000 de racheteAT4 antitanc. este prima oară, din 1939, că Suedia livrează unei țări implicate într-un conflict activ.
Finlanda a trimis un ajutor financiar de 15 milioane de euro în Ucraina, informează președintele Sauli Niinistö.
Sancțiunile financiare aplicate Rusiei încep să producă efecte
Durele sancțiuni economice și financiare aplicate Rusiei se resimt, ca dovadă că rubla se prăbușise luni cu 30% în raport cu dolarul la un minim record, iar tranzacțiile pe bursele de la Moscova și Sankt Petersburg s-au suspendat. Acest lucru este și rezultatul deciziei de a exclude unele bănci rusești din sistemul SWIFT, iar Băncii Centrale i-au fost înghețate activele.
Situația este atât de gravă încât Putin a convocat o întâlnire de urgență cu membrii administrației pentru a discuta problemele economice și financiare. “Realitatea economică a Rusiei s-a schimbat considerabil”, a recunoscut purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov.
“Aceste sancțiuni sunt dure, problematice, dar Rusia are potențialul pentru a compensa daunele”, pentru că și-a pregătit din timp planurile pentru cele mai dure sancțiuni și există planuri de reacție, a transmis Kremlinul.
Până atunci însă companiilor rusești le-a fost confiscată 80% din valută, iar Banca Centrală a trebuit să dubleze dobânda de referință. Deși Banca Centrală are rezerve de valută, lucru pe care a mizat regimul Putin, nu are acces la ele. Iar rușii fac coadă la bancomate, semn că panica începe să se instaleze.
Între timp, frontul european al sancțiunilor se mărește în fiecare zi. Chiar și Elveția a decis luni să renunțe la tradiționala sa politică de neutralitate și să adopte sancținile UE: înghețarea activelor cetățenilor ruși implicați în invadarea Ucrainei și sancțiuni cu efect imediat împotriva lui Vladimir Putin, a premierului Mihail Mişustin şi a ministrului de externe Serghei Lavrov.
”Elveţia îşi reafirmă solidaritatea cu Ucraina şi poporul său, va livra ajutoare pentru persoanele care s-au refugiat în Polonia”, a afirmat guvernul de la Berna.
Cum toate statele Uniunii Europene și-au închis spațiul aerian pentru aeronavele rusești, însuși ministrul de externe Serghei Lavrov a fost nevoit să-și anuleze, luni, călătoria la sediul ONU.
Turcia, reticentă și ea în aplicarea sancțiunilor, a închis pentru navele militare rusești strâmtorile Bosfor și Dardanele.
Rusia, reclamată la Tribunalul de la Haga pentru crime de război
Ucraina s-a adresat deja Tribunalului Internațional de la Haga, susținând că „Rusia trebuie să răspundă pentru manipularea conceptului de genocid pentru a justifica agresiunea” și a cerut o „decizie urgentă prin care să se ordone Rusiei să înceteze acum activitatea militară”.
Munițiile cu dispersie
Împrăștie sau eliberează muniții sau bombe mai mici pe o zonă largă, crescând potențialul de victime și daune. Peste 100 de țări s-au angajat să nu folosească niciodată armele în temeiul Convenției privind munițiile cu dispersie, dar nici Rusia și nici Ucraina nu au semnat acordul.
Este ceea ce a spus președintele Zelenski. Procurorul general Irina Venediktova a susținut că Uncraina va dovedi în fața Tribunalului că Vladimir Putin este ”principalul criminal de război al secolului XXI". Ea a mai spus că vor fi adunate toate probele și vor fi transmise Tribunalului de la Haga.
„Atacurile ruseşti de astăzi (vineri n.r.) împotriva unei grădiniţe pentru copii şi unui orfelinat sunt crime de război şi încălcări ale Statutului de la Roma“, a ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba pe Twitter.
Grădinița și creșa din orașul Okhtyrka au fost lovite de „o rachetă Uragan de 220 mm care a aruncat muniții cu dispersie”, a acuzat Amnesty International.
ONG-ul a declarat că trei persoane au fost ucise în atac, inclusiv un copil, în timp ce un alt minor a fost rănit.
Agnes Callamard, secretarul general al Amnesty International, a declarat că „atacul poate constitui o crimă de război”.
Luni, Curtea Penală Internațională a anunțat că va deschide o anchetă asupra presupuselor crime de război comise de Rusia în Ucraina, transmite BBC.
„Există o bază rezonabilă pentru a crede că atât presupusele crime de război, cât și crime împotriva umanității au fost comise în Ucraina”, a declarat Karim AA Khan, procurorul general al Curții Penale Internaționale.
„Intenția mea este ca această anchetă să cuprindă și orice noi presupuse infracțiuni care intră în jurisdicția Oficiului meu și care sunt comise de orice parte la conflict în orice parte a teritoriului Ucrainei”, a mai spus procurorul general.
Tribunalul Penal Internațional este cel care judecă genocidul, crimele împotriva umaității și crimele de război, tribunalul având și competență personală, adică poate judeca persoane. Doar că Rusia nu a ratificat statul tribunalului internațional.
