Sub conducerea lui Recep Tayyip Erdoğan, Turcia joacă la două capete. Cumpăra armament din Rusia, spre revolta aliaților din NATO, dar vinde drone Ucrainei, supărând Moscova.
Joi, la Kiev, în conferința de presă comună cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, Erdoğan a transmis că Turcia e pregătită să facă tot ce poate pentru rezolvarea crizei dintre Ucraina și Rusia. Turcia s-a oferit să găzduiască o întâlnire a liderilor celor două țări.
Discuțiile de joi dintre președinții Turciei și Ucrainei au durat mai mult de patru ore, iar la final, Erdoğan a spus că Turcia e hotărâtă să sprijine independența teritorială a Ucrainei.
„Turcia e gata să contribuie la rezolvarea crizei dintre două țări prietene cu care se învecinează la Marea Neagră”. a spus liderul de la Ankara.
Președintele Ucrainei a salutat dorința Turciei de a media tensiunile cu Rusia și de a găzdui o întâlnire cu Vladimir Putin.
„Aș vrea să îi mulțumesc președintelui Erdoğan pentru inițiativa de a deveni mediator între Ucraina și Rusia pentru încetarea acestui război. /.../ În Ucraina, suntem pregătiți să facem tot ce se poate, pe toate platformele și în orice format”, a spus Zelenski.
Prețul medierii
Încă dinaintea întâlnirii, un oficial turc citat de Reuters spunea că președintele Turciei nu se va poziționa împotriva vreuneia dintre părți.
Într-un document strategic din 1998, ultimul an de mandat al lui Erdoğan ca primar al Istanbulului, Turcia își explica importanța strategică menționând elemente de stabilitate regională:
- echilibrul la Marea Neagră;
- control asupra rutelor maritime din strâmtorile Bosfor și Dardanele;
- graniță a NATO;
- echilibrare a puterii Rusiei inclusiv în Caucaz;
Când a devenit premier, în 2003, după un parcurs marcat de controverse și o condamnare care i-a limitat o vreme cariera politică, Erdoğan a adoptat o poziție categoric pro-Occidentală, cu intenția declarată de aduce Turcia în Uniunea Europeană.
Zece ani mai târziu, protestele publice acuzau autoritarismul în creștere și tendința de islamizare a țării, iar represiunea din piața Taksim a făcut înconjurul lumii. Parcursul ultimului deceniu a menținut Turcia într-un scenariu marcat de controverse.
UE a acuzat încălcarea valorilor democratice și a statului de drept, iar conflictul actual dintre Rusia și Occident găsește Turcia în apropierea Moscovei, chiar dacă a înfuriat Kremlinul când a vândut drone Ukrainei.
Potrivit The Guardian, Putin a criticat anul trecut decizia Turciei de a vinde armatei ucrainene drone Bayraktar TB2, care pot fi folosite împotriva separatiștilor din estul Ucrainei pe care îi sprijină Moscova. Sergei Lavrov a spus la acea vreme că Turcia încurajează tendințele militariste.
O analiză a Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) avertizează că tensiunile de la granița Ucrainei ar putea fi cea mai mare provocare de politică externă pentru liderul de la Ankara, mai ales într-un context intern dificil.
Date citate, joi, de Le Figaro, arată că rata inflației a ajuns în ianuarie, în Turcia, la 48,69%, cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani.
Potrivit ECFR, miza Turciei, care a criticat anexarea Ucrainei, dar nu s-a alăturat sancțiunilor internaționale care i-au urmat, este ca Rusia să nu invadeze Ucraina. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, Erdoğan trebuie să răspundă unor întrebări dificile:
- Va continua să livreze drone Kievului?
- Va facilita accesul forțelor NATO în Marea Neagră?
- Va limita relațiile în plină dezvoltare cu Rusia?
Turcia depinde de Moscova în conflictul din Siria, unde vrea să își mențină pozițiile, iar Rusia controlează fragila încetare a focului din nordul țării, dintre opoziția și regimul siriene, Turcia și kurzii din Siria, arată analiza ECFR.
Cele două țări au și puternice legături economice. În 2017, Turcia a semnat un acord de achiziție a sistemului rusesc de apărare S-400, estimat la 2,5 miliarde de dolari, spre nemulțumirea profundă a Statelor Unite.
În 2020, Departamentul de Stat anunța sancționarea Turciei în urma acestei achiziții.
După un an, Turcia anunța că intenționează să reînnoiască contractul, în ciuda avertismentelor SUA, citate de Reuters, că achiziția slăbește securitatea flotei de avioane F-35 și a NATO în general.
Deși sprijină independența Ucrainei și i-a livrat drone, Turcia a produs și nemulțumirea acesteia prin construcția conductei de gaze TurkStream.
Inaugurată în ianuarie 2020, în prezența președinților Turciei și Rusiei, conducta a permis Rusiei să transporte gaze în Europa, prin Marea Neagră, fără să folosească rutele din Ucraina.
În plus, Rusia construiește prima centrală nucleară a Turciei. Inaugurarea lucrărilor a avut loc, la Ankara, tot în prezența celor doi președinți. Prima unitate ar urma să fie pusă în funcțiune în 2023, potrivit World Nuclear News.
Marea Neagră, „lac rusesc”
În 2016, Turcia făcea apel la NATO pentru o prezență mai accentuată în Marea Neagră. Spunea că aceasta a devenit „un lac rusesc”. Poziția era surprinzătoare în condițiile în care Turcia a fost în general reticentă de la a încuraja prezența în Marea Neagră a țărilor care nu au ieșire la aceasta.
Anterior însă, în 2015, Rusia impusese sancțiuni Turciei după ce aceasta a doborât un bombardier Sukhoi Su-24M care intrase în spațiul aerian al Turciei, la granița cu Siria. Potrivit unei analize aForeign Policy Research Institute, NATO nu a răspuns la acea vreme pe măsura cererii Turciei, iar tensiunile cu Rusia s-au temperat de la sine.
Acum câteva zile, după cum relatează agentia de știri rusă Tass, Turcia a dat asigurări că nu va exista nicio modificare a termenilor convenției de la Montreux și amintea că președintele Erdoğan l-a invitat pe Vladimir Putin la Ankara.
Convenția limitează posibilitatea NATO de a avea o prezență consistentă în Marea Neagră. În prezent, notează The Atlantic Council, „strategia NATO pentru a descuraja o agresiune a Rusiei în zona Mării Negre este periculos de puțin dezvoltată”.
În timpul confruntării din Georgia, amintește The Guardian, Turcia a refuzat accesul navelor de luptă ale SUA în Marea Neagră.
