Relațiile deja tensionate dintre Moscova și Washington s-au tensionat și mai mult după ce președintele American Joe Biden, aflat în politică de patru decenii în politică, a răspuns cu „da” la întrebarea jurnalistului ABC News care l-a întrebat dacă-l consideră un ucigaș pe președintele rus Vladimir Putin.
În primele comentarii la cald ale Kremlinului după declarațiile lui Biden, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că asemenea declarații sunt „fără precedent” în istoria relațiilor Rusiei cu SUA și a avertizat că răspunsul Rusiei la aceste declarații va fi unul „absolut clar”.
„Aceste declarații ale președintelui Statelor Unite sunt foarte grave. Este clar că nu dorește să relanseze relația cu țara noastră”, a declarat Peskov reporterilor.
Când a fost întrebat despre declarațiile lui Biden, într-o conferință de presă susținută joi, președintele rus Vladimir Putin i-a transmis lui Biden „multă sănătate” , dând asigurări că o spune fără nicio ironie și a spus că oamenii au tendința să transfere asupra celorlalți propria reprezentare de sine. El a făcut și o parafrază, în cheie ironică, după confruntările din copilărie, când copiii își strigau unul altuia „cine spune, ăla e.”
„Știți, îmi amintesc din copilărie când ne certam în curtea școlii și ne spuneam: Cine zice, ăla e! Nu este doar o expresie infantilă, o glumă. Sensul este profund şi psihologic. Vedem întotdeauna propriile noastre caracteristici în celălalt. Cum i-aș putea răspunde? Aș zice așa: să fii sănătos! Îți urez multă sănătate și o spun fără ironie sau glumă”, a declarat Vladimir Putin.
Putin a adăugat că Moscova va continua să colaboreze cu Statele Unite în măsura în care asta va fi în beneficiul Rusiei.
Relațiile dintre Washington și Moscova sunt cel mai scăzut nivel după Războiul Rece, tensionate de chestiuni precum presupusa amestecare a Rusiei în alegerile din SUA și alte democrații, de conflictele din Siria și Ucraina, de atacurile cibernetice ale hackerilor ruși, precum și de otrăvirea și condamnarea la închisoare a lui Alexei Navalnîi, cel mai înverșunat opozant al președintelui rus.
Interviul lui Biden a fost dat la câteva ore după ce raportul Serviciilor de Informații ale SUA a stabilit că Putin „a autorizat, iar o serie de instituții guvernamentale rusești au pus în practică, operațiuni de influențare menite să denigreze candidatura președintelui Biden și Partidul Democrat și să îl sprijine pe fostul președinte, Donald Trump, subminând încrederea publicului în procesul electoral și amplificând divizarea socio-politică din Statele Unite.”
Kremlinul a negat imediat concluziile raportului, spunând că sunt „absolut nefondate”.
Rusia „nu s-a amestecat” în alegeri și „nu a fost implicată în campanii împotriva niciunuia dintre candidați”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Biden, care este în politică de peste patru decenii, a spus că a ajuns să-l cunoască pe Putin „relativ bine” de-a lungul anilor și că nu crede că are suflet, aluzie la comentarii mai vechi ale fostului președinte republican George W. Bush care povestea că i-a văzut sufletul lui Vladimir Putin atunci când l-a privit în ochi. De altfel, Biden i-ar fi spus opinia sa în față președintelui rus.
De asemenea, el i-a transmis lui Putin că va „plăti un preț” în curând pentru că a încercat să se amestece în alegerile prezidențiale din noiembrie.
La câteva ore de la comentariile lui Biden, Rusia și-a chemat ambasadorul din Statele Unite înapoi la Moscova pentru consultări.
Replicile au continuat și a doua zi, când un parlamentar rus și aliat al Kremlinului, Konstantin Kosahiov, vicepreședinte al Dumei de stat, a spus că Biden îi datorează scuze Rusiei însăși.
În ciuda relațiilor tensionate, Biden a spus în interviul său că este posibil ca SUA și Rusia să coopereze pe subiectele de interes comun.
Un domeniu în care Rusia și Statele Unite ar putea coopera ar fi reînnoirea acordului nuclear New START, privind controlul armelor nucleare.
Un raport al Serviciilor de Informații ale Statelor Unite arată că președintele Rusiei, Vladimir Putin, a autorizat operațiuni de influențare a opiniei publice din SUA împotriva candidatului Partidului Democrat la alegerile prezidențiale de anul trecut, Joe Biden.
Documentul precizează că atât Rusia cât și Iranul au organizat operațiuni de transmitere a unor informații false sau greșite, menite să influențeze rezultatul alegerilor din SUA.
Spre deosebire de 2016, mai arată raportul, în 2020, serviciile de informații ale SUA nu au sesizat tentative cibernetice ale Rusiei pentru accesarea infrastructurii electronice a alegerilor. Nu au existat indicii că actorii străini au încercat să influențeze aspectele tehnice ale votului. Acțiunile au vizat, în esență, influențarea opiniei publice.
Strategia Moscovei s-a axat în principal pe folosirea unor persoane asociate serviciilor rusești de informații, inclusiv a unor apropiați ai președintelui Trump, pentru distribuirea anumitor mesaje menite să influențeze publicul.
De exemplu, personalități ucrainene asociate serviciilor rusești au distribuit informații false sau greșite despre presupuse acte de corupție care l-ar fi implicat pe președintele Biden și pe fiul acestuia Hunter. Guvernul Ucrainei nu ar fi fost implicat în aceste demersuri.
Chiar și după alegerile din noiembrie, arată raportul, actori asociați Rusiei au continuat să amplifice mesaje care puneau la îndoială rezultatul alegerilor câștigate de Joe Biden și îl denigrau atât pe acesta, cât și Partidul Democrat. E de așteptat ca Rusia să continue să desfășoare acțiuni menite să slăbească Statele Unite, deoarece crede că și Washingtonul desfășoară acțiuni similare, care ar fi esențiale în competiția geostrategică, se mai spune în raport.
