Conform acordului, polițiștii de frontieră armeni vor prelua operarea completă a punctului de control, trupele Erevanului urmând să fie și ele implicate în paza graniței cu Turcia împreună cu forțele rusești existente.
De zeci de ani, frontierele Armeniei cu Turcia și Iranul au fost păzite numai de trupele rusești.
Această evoluție semnalează o schimbare în aranjamentele de securitate ale Armeniei, așa cum s-a convenit în mai, când cei doi lideri au decis că forțele rusești se vor retrage din anumite regiuni ale Armeniei, deși vor rămâne dislocate de-a lungul granițelor Armeniei cu Iran și Turcia.
Decizia vine pe măsură ce Erevanul se distanțează din ce în ce mai mult de aliatul său din cauza nemulțumirilor față de rolul forțelor de menținere a păcii rusești în conflictul Nagorno-Karabah, scrie Serviciul armenesc al RFE/RL.
Autoritățile armene au criticat Rusia pentru că nu a reușit să prevină ofensiva rapidă a Azerbaidjanului în Nagorno-Karabah din septembrie 2023, care a avut ca rezultat, în cele din urmă, recâștigarea controlului asupra regiunii de către Azerbaidjan după aproape trei decenii de dominație etnică armeană.
În urma succesului militar al Azerbaidjanului, guvernul separatist etnic armean din Nagorno-Karabah s-a dizolvat, ceea ce a dus la noi discuții între Erevan și Baku pentru a stabili o pace durabilă.
Pașinian a anunțat la summitul Comunității Statelor Independente de la Moscova din 8 octombrie că Armenia este pregătită să semneze un proiect de acord de pace cu Azerbaidjan până la sfârșitul lunii.
Acordul propus include recunoașterea reciprocă a integrității teritoriale, angajamentul de a se abține de la revendicări teritoriale, respectul pentru neintervenție și stabilirea de relații diplomatice, marcând o potențială soluție a conflictului de lungă durată dintre rivali.
Experții spun că acesta ar reprezenta un pas major către stabilizarea regiunii după ani de tensiuni.
Președintele rus Vladimir Putin a avut discuții separate cu liderii Armeniei și Azerbaidjanului, marți, la Moscova, după ce se pare că nu a reușit să organizeze o întâlnire trilaterală cu aceștia.
Agenția rusă de stat TASS a scris înainte de discuții că conflictul armeano-azerbaidjan va fi pe primul loc pe agenda lor. Dar Putin nu a menționat subiectul în declarațiile sale de deschidere mediatizate de Kremlin, vorbind în schimb despre legăturile bilaterale ale Rusiei cu Armenia și Azerbaidjan. El a spus, în special, că comerțul ruso-armean este pe cale să atingă un nou record în acest an.
În schimb, biroul de presă al premierului armean Nikol Pașinian a transmis că cei doi au discutat o gamă largă de subiecte și au ajuns și la unele acorduri concrete, inclusiv cel legat de frontieră.
Trupele de frontieră rusești supraveghează granițele Armeniei cu Turcia și Iran, care erau granițe sovietice cu aceste țări, de la prăbușirea URSS în 1991.
Potrivit biroului de presă al lui Pașinian, s-a ajuns la un acord ca, începând cu 1 ianuarie 2025, trupele de grăniceri armene să participe la protecția frontierelor de stat Armenia-Iran și Armenia-Turcia.
De asemenea, serviciul la punctul de control de frontieră al frontierei de stat Armenia-Iran va fi făcut în întregime de trupele de grăniceri ale Serviciului Național de Securitate al Republicii Armenia.
Presa azeră a susținut înainte de întâlnire că Erevanul refuză să aibă discuții mediate de Rusia cu Baku în timpul summitului CSI. Guvernul armean nu a respins afirmația.
Putin s-a oferit să ajute Armenia și Azerbaidjanul să negocieze un acord de pace când a vizitat Baku în august.
Pașinian a refuzat oferta, spunând că preferă negocieri directe cu Baku.
El s-a plâns, de asemenea, de critica „fără niciun temei” a ministrului rus de externe Serghei Lavrov la adresa poziției Erevanului cu privire la legăturile de transport armeano-azere.
Erevanul a respins, de asemenea, inițiativele similare rusești de la începutul acestui an, pe fondul tensiunilor crescânde cu Moscova. În schimb, a fost mult mai deschis negocierilor de pace cu Baku mediate sau organizate de puterile occidentale.
Cea mai recentă întâlnire a lui Pașinian cu Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului, a fost organizată de cancelarul german Olaf Scholz la München în februarie.
Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a găzduit, de asemenea, discuții între miniștrii de externe armean și azer în iulie și septembrie.
Moscova a fost foarte critică la adresa medierii occidentale, spunând că scopul ei principal este să alunge Rusia din Caucazul de Sud, mai degrabă decât de a pune capăt conflictului armeano-azer.
Iuri Ușakov, consilierul de politică externă al lui Putin, a spus luni că Moscova a încercat să organizeze o întâlnire trilaterală a liderilor ruşi, armean și azer și a acuzat Statele Unite și Uniunea Europeană că „încearcă să se implice în procesul de lucru la un tratat de pace” între cele două state din Caucazul de Sud.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
