Este vorba despre soldați care par înfometați, hrăniți din mila celor invadați, soldați care sunt acuzați că jefuiesc magazinele alimentare din Ucraina pentru că rațiile primite de la armata rusă s-ar fi terminat de câteva zile (atunci când nu ar fi expirate de mulți ani).
Vladimir Putin s-a arătat mulțumit de atingerea obiectivelor propuse până acum de „operațiunea specială” a Rusiei în Ucraina, cum numește el invazia neprovocată a țării vecine.
Noutatea în discursul președintelui Federației Ruse și a retoricii puterii de la Kremlin este dată de faptul că, pentru prima oară, Vladimir Putin admite că dincolo de granițele Ucrainei se întâmplă ceva sângeros.
Chiar dacă nu pronunță cuvântul „război” și nici „invazie”.
Cel puțin pentru multe dintre familiile tinerilor soldați - care știau fie că fii lor ar fi la ore de practică militară sau la simple exerciții de instruire, fie că vor fi primiți de ucraineni cu flori, ca eliberatori - este o noutate și o minimă recunoaștere din partea statului rus.
Așa cum o arată multe dintre filmările din aceste zile, care circulă pe rețelele de socializare, sau mesajele schimbate de tinerii soldați cu familiile, cum a fost și cel făcut public de reprezentantul Ucrainei la ONU, multe familii de soldați ruși nu știau că fii lor își riscă viața în Ucraina.
Nu știau că fii lor au fost trimiși să ucidă și, în niciun caz, că sunt trimiși să atace populația civilă.
Propaganda de la Kremlin a spus, de fiecare dată, că soldații merg în Ucraina să o „denazifice”, să o elibereze de sub „tirania” celor care o conduc, numiți de Putin „naziști” sau „bandă de drogați”, și că bombardamentele vizează cel mult obiective militare și nu ținte civile.
Mai mult, în săptămâna care a trecut de la invadarea Ucrainei, în care au fugit din țară un milion de ucraineni, în special mame cu copii în brațe, organul rus de control al comunicațiilor a închis două redacții care relatau despre războiul din Ucraina - cuvânt interzis în Rusia.
Afișarea acestui cuvânt pe bannere făcute din coli de hârtie desenate cu carioca a dus la reținerea a doi copii de vârstă școalară și a unei pensionare de 77 de ani, care a supraviețuit asediului Leningradului din anii ’40.
Un milion de refugiați au părăsit Ucraina. Klaus Iohannis: coridorul umanitar necesită negocieri cu autoritățile din Ucraina
În discursul său de joi, Putin a continuat să acuze Ucraina de „nazism”.
La doar patru zile după ce a ordonat ridicarea gradului de alertă pentru arsenalul nuclear al Rusiei, el a spus că Ucraina amenință Rusia cu „arme nucleare”, fără a oferi nicio dovadă.
„Doresc să subliniez că facem tot ce este posibil pentru a ne asigura că nu există victime. Este datoria noastră să susținem militarii care luptă pentru noi, pentru Rusia”, a spus joi liderul de la Kremlin.
„Toate familiile ai căror membri au murit vor primi 7 milioane de ruble, plus compensații lunare. Vor primi compensații pentru fiecare militar”, a adăugat Putin fără să explice cum au murit toți acei soldați.
„Toți trebuie să plătim suplimentar trupele care participă la această operațiune militară și au fost răniți”, a spus Putin despre cei pe care i-a trimis la război fără să le asigure hrana necesară.
„Ofițerii și soldații noștri se luptă pentru Rusia, pentru o viață pașnică în Donbas și pentru denazificare. Ca să nu ne mai amenințe cu armele nucleare. Oamenii noștri sunt mândri de militarii noștri”, a spus Putin într-o mistificare totală a realității pentru că Ucraina nu are arme nucleare și nici nu a emis vreodată vreo amenințare în acest sens.
El s-a referit la puterea de la Kiev, aleasă prin alegeri libere și democratice ca la „neonaziștii” care „încearcă să se folosească de scuturi umane din rândul civililor.”
Mai mult, el a susținut, fără a oferi vreo probă, că în Donețk, localitate aflată sub controlul total al Rusiei prin separatiștii proruși care au preluat puterea după invadarea Crimeei, în martie 2014, oamenii ar fi fost scoși din clădiri și omorâți de lunetiști care stăteau pe acoperiș.
„Numai naziștii pot lupta așa. Au fost foarte brutali cu populația locală”, a spus Putin fără a aduce vreo dovadă în sprijinul celor afirmate.
Zelenski către NATO: Dacă nu închideți spațiul aerian, atunci dați-ne avioane
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut joi Occidentului să-i trimită avioane de război dacă nu închide spațiul aerian de deasupra Ucrainei pentru a nu mai permite Rusiei să bombardeze populația civilă.
„Dacă nu aveți puterea de a închide cerul, atunci dați-ne avioane”, a spus el.
„Dacă noi nu mai suntem atunci, Doamne ferește, urmează Letonia, Lituania, Estonia. Până la Zidul Berlinului, credeţi-mă!”, a spus Zelenski, referindu-se la rolul de țară-tampon pe care Ucraina îl are în acest moment între Rusia și Occident.
Liderul de la Kiev a spus că discuțiile directe cu Vladimir Putin sunt „singura modalitate de a opri acest război”.
„Nu atacăm Rusia și nu intenționăm să o atacăm. Ce vrei de la noi? Părăsește-ne pământul", a spus el, adresându-i-se lui Putin în conferința de presă susținută într-un buncăr din Kiev.
„Ia loc alături de mine. Dar nu la 30 de metri depărtare, cum ai făcut cu Macron sau Scholz. Sunt un tip normal, nu muşc”, l-a invitat el pe Putin.
Liderul de la Kiev a făcut trimitere, în cheie ironică, la întâlnirile pe care Putin le-a avut, la Kremlin, cu președintele francez Emmanuel Macron și cu cancelarul german Olaf Scholz, de care i-a despărțit o masă cu o lungime de șase metri.
NATO nu ia în considerare închiderea spațiului aerian
NATO nu are în vedere, pentru a contracara agresiunea Rusiei în Ucraina, implementarea unei zone în care folosirea spațiului aerian să fie interzisă, a declarat ambasadorul SUA la NATO.
Vorbind pentru BBC News, Julianne Smith a spus că nu crede că „NATO trebuie să facă parte din acest conflict. Oferim asistență de securitate și vom continua să o oferim Ucrainei”.
NATO s-a confruntat cu apeluri repetate de a introduce o zonă interzisă zborului pentru a opri Rusia să-și folosească avioanele.
Astfel ar fi evitate bombardamentele și ar fi sprijinite forțele de la sol, dar mulți și-au exprimat îngrijorarea că această mișcare ar duce la escaladarea conflictului.
Dacă un avion al Rusiei ar încălca interdicția, ar trebui atacat. Acest lucru poate însemna, în practică, declanșarea unui război Rusia - NATO.
În schimb, Smith a reiterat că NATO nu este dispusă să facă compromisuri în ceea ce privește politica „ușilor deschise” pentru admiterea de noi membri în NATO, politică pe care Rusia ar dori-o abandonată.
„Politica de extindere a NATO va continua. Rusia nu are drept de veto asupra acestui lucru", a spus ea.
„Vom începe discuții despre schimbări pe termen lung în Europa de Est. Vom face opusul a ceea ce vrea Rusia”.
Ea a criticat, de asemenea, decizia Rusiei de a ridica gradul de alertă al arsenalului său militar.
„Nu ne place ca Rusia să vorbească despre vreun fel de escaladare nucleară”, a spus ea.
„Retorica este extrem de periculoasă. Cerem Rusiei să părăsească Ucraina și încetarea focului".
