Război în Ucraina | Macron și Zelenski, convorbire de urgență pe seama exploziilor de la Zaporojie. Rusia și Iran vor produce drone de atac

Aproximativ 45 de țări și instituții se vor întâlni luni la Paris pentru a angaja un ajutor de milioane de euro pentru Republica Moldova, în condițiile în care țara se teme că ar putea fi destabilizată și mai mult de conflictul din Ucraina, potrivit unui raport Reuters.

Moldova, care se află între Ucraina și România, a resimțit efectele creșterii prețurilor la alimente și energie, precum și un aflux de aproximativ 2,5 milioane de refugiați ucraineni. Moldova a primit mai mulți refugiați pe cap de locuitor decât orice altă țară.

În mare măsură dependentă de aprovizionarea cu energie a Rusiei, Moldova se confruntă cu mai multe dificultăți o dată sosirea iernii. Moscova a tăiat cu 40% aprovizionarea cu gaze naturale, afectând capacitatea Modovei de a furniza suficientă energie electrică populației sale.

„Moldova este afectată direct, deoarece este dependentă de sursele de energie rusești și este o țară care are o parte din teritoriul său controlată de soldați ruși, așa că este deosebit de vulnerabilă”, a declarat reporterilor un diplomat francez într-un briefing.

Ajutorul va fi folosit pentru a sprijini bugetul Republicii Moldova și aprovizionarea cu energie electrică, precum și costurile pentru găzduirea a mii de refugiați ucraineni.

Guvernul Italiei va cere parlamentului să adopte o nouă lege privind livrările militare și civile către Ucraina pe tot parcursul anului 2023, a declarat ministrul apărării Guido Crosetto într-un interviu.

Guvernul de la Roma poate trimite ajutoare Ucrainei fără a solicita de fiecare dată autorizarea parlamentară pe baza unui decret care expiră la sfârșitul anului.

„[Ministerul Apărării] va propune în curând reînnoirea aceleiași măsuri, extinzând-o până în 2023”, a declarat Crosetto pentru ziarul Il Foglio.

Crosetto a spus că Italia va continua să furnizeze arme, așa cum a făcut în trecut, „în vremurile și modurile în care vom fi de acord cu aliații noștri atlantici și cu Kievul”.

Crosetto aparține Frații Italiei, partidul de dreapta al noului premier al Italiei Giorgia Meloni, care este un susținător al Ucrainei.

Ziarista americană Julia Davis, specializată în monitorizarea monitorizarea televiziunilor rusești, a observat un „rar moment de luciditate la televiziunea de stat rusă”, când fostul politician israelian Yaakov Kedmi a reacționat dur după ce propagandistul Kremlinului Vladimir Soloviov a început din nou să amenințe cu ștergerea de pe fața pământului a Kievul și Harkovul.

În cadrul unei discuții despre războiul din Ucraina, Soloviov a afirmat: „Am întrebat de 100 de ori, de ce nu spunem: dacă ne bombardați, Harkov va fi distrus, șters de pe suprafața pământului, Kievul va fi distrus”.

După ce a ascultat intervențiile altor doi invitați, Yaakov Kedmi, fost politician și diplomat israelian născut în Moscova și care din 2014 este invitat în mod regulat la dezbateri geopolitice la televiziunile rusești, a replicat că nu este de acord cu „două lucruri” spuse de Soloviov.

„Este obscen, nu este constructiv, este criminal să bombardezi orașe pașnice. Aceste vorbe, să ștergi Kiev și Harkov de pe fața pământului, ele nu ar trebui rostite, în special în Rusia”, a spus Kedmi, înainte de a adăuga:

„Nu a existat niciun război în istorie în care bombardarea unui oraș pașnic, a populației civile, să conducă vreodată la vreun fel de rezultate pe câmpul de luptă. Vor fi descurajați de asta? Când s-a întâmplat vreodată? Nu s-a întâmplat în niciun război”.

Soloviov a intervenit în discuție: „Bine, atunci vom continua să răspundem la nivelul unei fetițe din clasa a 5-a, care plânge că orașele noastre pașnice sunt bombardate”

„Nu asta am spus”, a replicat Kedmi, după care a adăugat, pe un ton iritat:

„Dacă tu ai două opțiuni, eu am 20. Dar nu este o opțiune să bombarrdezi un oraș pașnic și populația sa. Nu poți bombarda orașe pașnice! Aceste lucruri nici măcar nu ar trebui rostite. Să ștergi un oraș de pe fața pământului este obscen. Există 1001 moduri de a lupta fără a te atinge de civili”.

România a acordat Ucrainei ajutor energetic de avarie în lunile august şi septembrie ale acestui an, constând în livrări de electricitate menite să echilibreze tensiunea din reţeaua interconectată a Europei Continentale, care devenise oscilantă ca urmare a sincronizării de urgenţă la ea în martie a sistemelor energetice vecine din Ucraina şi Republica Moldova, transmite News.ro.

Ajutorul a fost solicitat de ucraineni după ce un stat occidental le-a cerut să-şi întrerupă complet exporturile de energie, relatează Profit.ro.

″Motivul acordării ajutorului de avarie către Ucraina l-a constituit faptul că în interconexiunea Europa Continentală au fost detectate oscilaţii interzonale de tensiune pe direcţia est – vest, cu o amortizare foarte slabă, iar OTS (operatorul de transport şi sistem – n.r.) din Spania a solicitat Ucrainei, conform procedurilor de interconectare în regim de urgenţă a sistemelor energetice din Ucraina şi Republica Moldova, să reducă soldul de export la 0 MW″, se arată într-un document oficial analizat de Profit.ro.

Ucrainenii au plătit pentru această energie suma totală de peste 9,6 milioane lei, astfel că preţul mediu a fost de circa 2.580 lei/MWh.