„Înțelegem că statul terorist concentrează forțe și mijloace pentru o posibilă repetare a atacurilor în masă asupra infrastructurii noastre. În primul rând, energie.

În special, pentru aceasta, Rusia are nevoie de rachete iraniene. Ne pregătim să răspundem”, a spus președintele ucrainean în ultimul său discurs de duminică seara.

Consilierul prezidențial Mykhailo Podolyak a declarat mai devreme pe Twitter că Ucraina va „rezista” în ciuda atacurilor rusești asupra infrastructurii sale energetice, adăugând că acest lucru se va realiza prin utilizarea apărării aeriene, protecția infrastructurii și optimizarea consumului.

Loviturile rusești din ultima lună au distrus aproximativ o treime din centralele electrice ale Ucrainei, iar guvernul i-a îndemnat pe ucraineni să economisească energia electrică cât mai mult posibil.

Serghei Kovalenko, CEO al Yasno, un important furnizor de energie al capitalei, a declarat că Ucraina se confruntă luni cu un deficit de 32% în furnizarea de energie electrică. „Este mult și este forță majoră”, a spus el.

Autoritățile ucrainene au emis întreruperi programate în toată țara pentru a stabiliza rețeaua, iar 17 țări UE au trimis 500 de generatoare de energie în Ucraina pentru a ajuta la atenuarea crizei energetice.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, care deţine şi funcţia de ministru pentru reintegrarea teritoriilor temporare ocupate, a declarat pentru Corriere della Sera că Ucraina nu va face concesii în faţa Rusiei şi că se va putea vorbi despre începerea negocierilor cu Moscova doar după ce rușii vor părăsi teritoriile ucrainene ocupate, transmite agenția ucraineană RBC.

Întrebată de jurnalist când va începe diplomația între Ucraina și Federația Rusă, Vereşciuk a răspuns: „O schimbare de ritm se poate întâmpla doar atunci când Rusia părăsește pământurile pe care le-a invadat”.

Totodată, Irina Vereșciuk a exclus orice fel de concesii teritoriale despre care vorbesc unii politicieni occidentali.

„Ucrainenii sunt clari și unanimi în acest sens: poporul nostru şi regiunile noastre, atât Crimeea, cât și Donbasul, nu vor fi subiect de negociere. Putin nu vizează doar pământul, nu ne facem iluzii că este posibil un compromis. Putin intenționează să ne distrugă ca stat. Este o chestiune de viață sau de moarte pentru noi” – a afirmat oficialul ucrainean.

Noul guvern de centru-dreapta al Suediei a declarat că se va distanța de mai multe grupuri kurde, în timp ce premierul țării scandinave se pregătește să se întâlnească cu președintele Turciei pentru a-l convinge să sprijine cererea de aderare la NATO, notează The Financial Times.

Tobias Billström, noul ministru suedez de externe, a declarat că Stockholm va schimba modul în care privește Unitățile Populare de Apărare (YPG), o miliție kurdă din Siria, și grupul politic asociat, Partidul Unionist Democrat (PYD).

Multe țări occidentale au sprijinit YPG, care a contribuit la înfrângerea grupării teroriste Isis în nord-estul Siriei. Însă Turcia consideră miliția ca fiind o amenințare directă din cauza legăturilor sale strânse cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), recunoscut de UE și de SUA ca organizație teroristă.

„Există o legătură prea strânsă între aceste organizații și PKK… pentru ca aceasta să fie bună pentru relația dintre noi și Turcia”, a declarat Billström sâmbătă la postul public de radio suedez.

Comentariile sale au fost făcute în contextul în care noul guvern de la Stockholm organizează o campanie pentru a-l convinge pe președintele turc Recep Tayyip Erdoğan să fie de acord cu aprobarea cererilor de aderare la NATO atât a Suediei, cât și a Finlandei vecine.

Ulf Kristersson, care a devenit luna trecută noul prim-ministru al Suediei, va face una dintre primele sale vizite în străinătate în Turcia. Kristersson a declarat presei suedeze că va insista asupra faptului că Stockholm s-a angajat să combată terorismul „în toate modurile”.

Turcia blochează cererea de aderare la NATO a Suediei – și, prin extensie, a Finlandei, cu care Ankara are mai puține probleme – din motive care includ sprijinul acesteia pentru grupurile kurde și eșecul de a deporta zeci de persoane pe care Turcia le clasifică drept teroriști. Experții suedezi au declarat că Stockholm ar avea dificultăți în ceea ce privește acest din urmă punct, deoarece guvernul nu are un rol oficial în deciziile de extrădare.

Luni dimineața, 7 noiembrie, mai multe explozii au izbucnit în orașul Donețk ocupat de ruși. Alexei Kulemzin, guvernatorul pro-rus al centrului regional capturat, a anunțat acest lucru pe canalul său Telegram.

El susține că centrul regional ar fi intrat sub bombardament, în urma căruia clădirea administrației feroviare a luat foc.

„În această seară, în urma unei lovituri directe asupra clădirii Autorității Feroviare Donețk din districtul Voroșilov, a fost străpuns planșeul dintre etajele 3 și 4 și a izbucnit un incendiu”, a scris Kulemzin pe de Telegram.

Mai târziu, Alexei Kulemzin a raportat că centrul orașului Donețk ar fi fost bombardat de sistemele de rachete cu lansare multiplă HIMARS, iar salvatorii au primit rapoarte de explozii și incendii la 03:19.

Administrația de ocupație din Donețk nu a informat încă despre victimele și morții ca urmare a incendiului de amploare.