Războiul din Ucraina | Rusia vrea referendum la Zaporojie. Încă opt dosare de crime de război împotriva forțelor rusești

Peste șapte milioane de oameni au fugit din Ucraina de când trupele ruse au invadat țara pe 24 februarie, potrivit agenției ONU pentru refugiați.

Datele publicate astăzi arată că au fost înregistrate un total de 7.023.559 de treceri a frontierei de la începutul invaziei ruse.

Norvegia a donat Ucrainei 22 de obuziere autopropulsate pentru a o ajuta să „reziste atacurilor rusești”, potrivit Ministerului Norvegian al Apărării (MOD), citat de CNN.

Într-o declarație de miercuri, ministrul apărării Bjørn Arild Gram a spus că „dezvoltarea războiului din Ucraina sugerează acum că este necesar să se doneze și sisteme de artilerie și de arme mai grele”.

Armata norvegiană a donat tunurile de artilerie M109, care sunt arme cu rază lungă de acțiune, după ce și-a înlocuit recent stocul cu artilerie nouă din Coreea de Sud, se arată în comunicat.

Armele au fost donate împreună cu echipamente, piese de schimb și muniție, potrivit MOD-ului norvegian.

Soldații ucraineni au fost deja instruiți în utilizarea sistemului de către armata norvegiană în Germania, se mai arată în comunicat.

Gram a numit donația Norvegiei o „contribuție substanțială” care este „foarte solicitată de Ucraina”.

„Guvernul norvegian a așteptat să anunțe public donația din motive de securitate. Donațiile viitoare nu pot fi anunțate sau comentate”, se arată în comunicat.

Statele Unite, Țările de Jos și Germania sunt câteva dintre națiunile care au furnizat și Ucrainei provizii de obuziere.

Secretarul general al ONU, António Guterres (foto), a avertizat că consecințele asupra lumii ale invaziei Ucrainei de către Rusia se „accelerează” și „amenință să declanșeze un val fără precedent de foame și sărăcie, lăsând în urma lui haosul social și economic”.

Un nou raport al ONU spune că aproximativ 94 de țări, care găzduiesc aproximativ 1,6 miliarde de oameni, sunt „sever expuse la cel puțin o dimensiune a crizei și nu pot face față acesteia”.

În timp ce criza alimentară din acest an este „despre lipsa accesului”, cea de anul viitor „ar putea fi despre lipsa alimentelor”, a spus el în timp ce prezenta cel de-al doilea raport al ONU privind repercusiunile războiului, relatează AFP.

„Impactul războiului asupra securității alimentare, energiei și finanțelor este sistemic, sever și se accelerează”, a spus Guterres. Există „o singură cale de a opri această furtună: invazia rusă a Ucrainei trebuie să se încheie”, a spus el.

El le-a cerut colegilor săi să găsească „un pachet care să permită exportul sigur de alimente produse în Ucraina prin Marea Neagră și acces nestingherit la piețele globale pentru alimente și îngrășăminte rusești”.

Acordul este „esențial” pentru sute de milioane de oameni din țările în curs de dezvoltare, inclusiv din Africa, a spus el.

Raportul spune că războiul ar putea crește numărul persoanelor care suferă de nesiguranță alimentară cu 47 de milioane de oameni în 2022, ajungându-l la 323 de milioane până la sfârșitul anului.

Se estimează că până la 58 de milioane de africani mai mulți ar putea cădea în sărăcie în acest an, se adaugă documentul.

Uniunea Europeană (UE) trebuie să „demonteze dezinformarea Rusiei" care acuză Occidentul pentru criza alimentară mondială, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează miercuri dpa, preluată de Agerpres.

„Alimentele au devenit parte din arsenalul de teroare al Kremlinului şi nu putem tolera acest lucru", a spus Von der Leyen în Parlamentul European reunit la Strasbourg.

Moscovei spune pune pe seama sancțiunilor Occidentului creşterea preţurilor la produse alimentare la nivel global.

Von der Leyen a declarat în Parlamentul European că 20 de milioane de tone de grâu sunt blocate în Ucraina şi a subliniat că sancţiunile „nu vizează produsele alimentare de bază": „nu vizează comerţul cu grâu sau alte alimente între Rusia şi ţări terţe", a spus ea, adăugând că embargoul portuar al blocului comunitar asupra navelor sub pavilion rusesc prevede o exceptare totală a produselor agricole ruseşti.

Războiul declanşat de preşedintele rus Vladimir Putin în Ucraina „alimentează criza alimentară, nu altceva", a subliniat Ursula von der Leyen.