Războiul din Ucraina | Batalionul Azov, desemnat organizație teroristă în Rusia. Trei persoane, ucise în timpul evacuării din Herson

Regimentul Azov a emis marți un răspuns la desemnarea sa ca grup „terorist” de către cea mai înaltă instanță a Rusiei, condamnând această mișcare, despre care spune că este doar o justificare pentru ca Rusia să comită crime de război în continuare, relatează Reuters.

Într-o postare pe pagina sa Telegram, regimentul Azov a cerut, de asemenea, departamentului de stat al SUA să declare Rusia „stat terorist”, ca răspuns la crimele de război comise de Moscova în timpul invaziei Ucrainei.

Textul integral al declarației regimentului Azov:

„După execuția publică a prizonierilor de război ai regimentului „Azov” din Olenivka, Rusia caută noi scuze și explicații pentru crimele sale de război. Curtea Supremă a Rusiei a desemnat regimentul „Azov” drept „organizație teroristă”.

Acest imperiu patetic, care în fiecare zi amenință că va distruge lumea civilizată cu arme nucleare, al cărui președinte a spus că își va „ucide oponenții”, a aruncat în aer case cu proprii cetățeni, a sufocat femeile și copiii sirieni cu gaze otrăvitoare, trebuie pedepsit odată pentru totdeauna.

Facem apel la Departamentul de Stat al SUA și organismele autorizate ale altor state care se consideră civilizate să recunoască Federația Rusă ca stat terorist!

Rusia a demonstrat acest statut cu acțiunile sale zilnice de mulți ani. Armata și serviciile sale speciale comit crime de război în fiecare zi. Acceptarea la aceste crime sau tăcerea este complicitate!

Întreaga lume trebuie să se unească odată pentru totdeauna împotriva statului terorist!”

Referirea la Olenivka se referă la moartea prizonierilor ucraineni de război care erau ținuți acolo.

Atât Rusia, cât și Ucraina au dat vina pe cealaltă parte pentru atacul care a incendiat o parte a clădirii și despre care Rusia susține că a ucis cel puțin 50 de persoane și a rănit alte 75 de persoane.

Luni seară, Institutul pentru Studiul Războiului a publicat un raport în care spune că „forțele ruse au fost responsabile pentru uciderea a 53 de prizonieri ucraineni într-o explozie la o închisoare controlată de ruși din Olenivka”.

Imaginile din satelit și alte imagini de la fața locului indică faptul că atacul a deteriorat doar o clădire, nu a prăbușit pereții acelei clădiri și nu a lăsat niciun crater în apropiere, sugerând că distrugerea închisorii a fost rezultatul unei lovituri de precizie sau a unui incendiu sau exploziv plasat în interiorul clădirii.

Raportul se bazează pe informații furnizate de SUA, care au negat că sistemele Himars fabricate în SUA ar fi fost implicate în incident.

Curtea Supremă a Rusiei a desemnat regimentul Azov – un fost batalion de voluntari care a fost încorporat în armata Ucrainei – o organizație „teroristă”, permițând pedepse lungi de închisoare pentru membrii săi.

Marți, instanța a decis să „recunoaște unitatea paramilitară ucraineană Azov ca organizație teroristă și îi interzice activitățile pe teritoriul Federației Ruse”, a spus judecătorul, a informat agenția de presă de stat Tass. Decizia are efect imediat.

Potrivit codului penal al Rusiei, membrii grupărilor „teroriste” riscă până la 10 ani de închisoare, în timp ce liderii și organizatorii acestora pot fi condamnați la până la 20 de ani, relatează AFP.

Regimentul Azov din Ucraina a stârnit controverse pentru legăturile sale cu figuri de extremă dreaptă, Rusia numind-o grup „neonazist”.

Batalionul a fost încorporat oficial în garda națională a Ucrainei în 2014, deoarece a ajutat la lupta împotriva separatiștilor susținuți de Kremlin în estul Ucrainei.

Luptătorii Azov au luptat alături de trupele ucrainene pentru a respinge ofensiva Rusiei în Ucraina, lansată de Moscova în februarie.

În mai, soldații ucraineni, inclusiv membri ai Azov, au pus capăt unui asediu de câteva săptămâni asupra vastei fabrici de oțel Azovstal din orașul-port al Ucrainei Mariupol, acceptând să se predea.

Aproximativ 2.500 de oameni au fost luați captivi de forțele Moscovei după ce au oprit rezistența lor.

Rusia consideră vizita așteptată a lui Nancy Pelosi în Taiwan drept o „provocare” menită să facă presiuni asupra Beijingului, a declarat marți purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova.

„Washingtonul destabilizează lumea. Nici măcar un conflict rezolvat în ultimele decenii, dar mai multe provocate”, a spus Zakharova pe contul său de Telegram.

China a fost furioasă în legătură cu potențiala vizită a președintelui Camerei Reprezentaților a SUA în Taiwan. Luni, purtătorul de cuvânt al Chinei a avertizat că armata sa „nu va sta cu mâinile încrucișate” dacă vizita va avea loc.

Într-o conferință de presă, Zakharova a spus că Rusia sprijină principiul One China al Beijingului și se opune independenței Taiwanului „sub orice formă”.

Beijingul vede astăzi unificarea cu Taiwan ca parte a proiectului de întinerire națională al lui Xi Jinping. Președintele chinez și-a exprimat de mai multe ori preferința pentru unificarea pașnică, dar, așa cum a fost cazul liderilor anteriori chinezi, a promis de asemenea că nu va exclude opțiunea militară ca ultimă soluție. Din păcate, pe măsură ce relațiile dintre China și vest se deteriorează, discuțiile despre o potențială mișcare asupra Taiwanului au crescut, după invazia Rusiei în Ucraina în februarie, scrie The Guardian.

Cancelarul german Olaf Scholz a respins acuzațiile că Germania și-ar reduce sprijinul militar pentru Ucraina și a promis că va continua să ofere asistență țării.

Scholz a propus să se rămână „la fapte”, care arată că, începând din primele zile după ce Rusia a atacat Ucraina, Germania a livrat Ucrainei arme și muniții. Politicianul a subliniat că aceasta a fost o întoarcere completă „de la politica de fier a tuturor guvernelor federale germane – fără exporturi de arme în zonele de criză”.

„Am livrat tot ce aveam: sisteme antitanc și antiaeriene, mine, tunuri, tone de muniție și ajutoare neletale. De atunci am trecut la sisteme mai complexe și de mare valoare. Obuziere autopropulsate, lansatoare multiple, sisteme de rachete, sisteme antiaeriene, radare. Unele dintre aceste sisteme sunt atât de noi încât doar foarte puține au fost produse și unele dintre ele nici măcar nu au fost introduse în Bundeswehr (n.r. Armata Germaniei)”, a adăugat el, potrivit Ukrinform.

El a remarcat, de asemenea, că ucrainenii sunt instruiți cu privire la echipamentele noi și mai sofisticate în mai multe locații din Germania.

„Și vom continua să oferim acest sprijin Ucrainei atât timp cât este nevoie”, a spus Scholz.

Pe 27 iulie, guvernul german a aprobat vânzarea a 100 de obuziere autopropulsate moderne Panzerhaubitze 2.000 către Ucraina.

Anterior, ministrul german al apărării Christine Lambrecht a declarat că Germania va continua să sprijine Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii ruse.