Războiul din Ucraina | Rusia pune condiții pentru ridicarea blocadei din Marea Neagră. Fără limită superioară de vârstă pentru soldații ruși

Parlamentul rus a adoptat marți un proiect de lege care conferă procurorilor puterea de a închide birourile de presă străine dacă o țară occidentală a fost „neprietenoasă” față de presa rusă, ca urmare a închiderii unor instituții de presă rusești de stat în Occident.

Proiectul de lege, adoptat în primă lectură de camera inferioară a parlamentului, interzice, de asemenea, distribuirea de articole sau alte materiale din mass-media care au fost închise de către procuratură. Pentru a deveni lege, acesta trebuie să treacă prin alte două lecturi, să fie revizuit de camera superioară a parlamentului și semnat de președintele Vladimir Putin, scrie Reuters.

Jurnaliștilor unei organizații media considerate „infractoare”, în temeiul proiectului de lege, li se va retrage acreditarea de la Ministerul de Externe, ceea ce înseamnă că nu vor putea lucra în Rusia.

Noul proiect de lege se adaugă la provocările cu care se confruntă mass-media străine după ce Rusia a adoptat în martie o lege care penalizează ceea ce a numit răspândirea de știri „false” despre armata sa.

„În actuala situație geopolitică, mass-media a devenit un instrument de influență asupra stării informaționale a societății”, au declarat legislatorii într-o notă explicativă oficială a proiectului de lege.

„În conformitate cu proiectul de lege, un jurnalist și un corespondent străin își pot pierde acreditarea în cazul în care se stabilește faptul unei acțiuni neprietenoase prin impunerea de restricții asupra distribuției mijloacelor de informare în masă rusești care operează într-o țară străină”, se mai arată în proiectul legislativ.

Proiectul de lege a fost introdus de legislatori influenți, printre care se numără Andrei Lugovoi, care a fost acuzat în absență de procurorii britanici pentru asasinarea prin otrăvire a lui Alexander Litvinenko în 2006. Lugovoy, o fostă gardă de corp a KGB, a negat implicarea sa.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a reproșat în repetate rânduri Occidentului că a împiedicat presa pro-Kremlin, precum agenția de știri Sputnik și canalul de televiziune RT, să funcționeze, iar, în opinia sa, acest lucru arată un dispreț față de libertatea presei.

În martie, Putin a semnat o lege care impune o pedeapsă cu închisoarea de până la 15 ani pentru răspândirea intenționată de știri „false” despre armată, ceea ce a determinat unele media occidentale să își retragă jurnaliștii din Rusia.

Miliardarul american George Soros a avertizat marți că invazia Rusiei în Ucraina ar putea marca „începutul celui de-al treilea război mondial”, iar „civilizația ar putea să nu supraviețuiască” în acest caz.

Aflat la Forumul Economic Mondial de la Davos, el a îndemnat lumea să „folosească toate resursele pentru a pune capăt cât mai repede războiului”, adăugând că „cea mai bună și poate singura modalitate de a ne păstra civilizația este de a-l învinge pe Putin cât mai curând posibil”, relatează BBC.

Europa se află într-o poziție mai puternică decât credea, în ceea ce privește dependența sa de gazul rusesc, a adăugat el.

Putin a depozitat gazul în loc să îl exporte în Europa, creând o penurie. Dar Rusia va rămâne fără spațiu de depozitare până în iulie și nu va avea altă soluție decât să vândă în Europa, care este singura sa piață, a subliniat Soros.

„Cred că Putin a fost foarte inteligent într-un fel de șantaj la adresa Europei, amenințând că va tăia gazul, dar de fapt strategia sa este mult mai puțin solidă decât pretinde”, a spus el.

UE încearcă să își reducă dependența de combustibilii fosili ruși cu două treimi până la sfârșitul anului. Însă eforturile de a interzice importurile rusești au fost blocate din cauza ezitărilor Germaniei. Ungaria s-a opus, de asemenea, unei interdicții a petrolului rusesc.

Institutul pentru Studiul Războiului afirmă în actualizarea sa din 24 mai că trupele rusești „încearcă să asigure încercuiri mai mici și să se concentreze pe Severodonețk”, abandonând astfel eforturile de a încercui formațiunile ucrainene mari.

Această schimbare de strategie permite înaintări graduale, în detrimentul abandonării mai multor linii de înaintare preconizate și a încercuirii forțelor ucrainene mari din estul Ucrainei.

De asemenea, forțele ucrainene efectuează probabil o retragere controlată la sud-vest de Popasna, în apropiere de Bakhmut, pentru a proteja liniile de aprovizionare împotriva ofensivei rusești în sud-estul Bakhmut, în regiunea Donețk.

„Mariupol este acum un oraș al fantomelor”, a declarat marți un consilier al primarului din orașul portuar. Petro Andriușcenko a declarat pentru CNN că oficialii primăriei din Mariupol cred că cel puțin 22.000 de locuitori ai orașului au fost uciși în cele trei luni de război. Cifra nu a putut fi verificată în mod independent.

Însă, oficialul ucrainean a declarat că cifra de 22.000 de morți se bazează pe numeroasele contacte pe care el și alți oficiali ai primăriei continuă să le aibă cu oficialii blocați în interior. El crede că bilanțul real ar putea fi mult mai mare.

Andriușcenko a spus că procesul de reînhumare a morților a fost complicat de insistența oficialilor ruși ca trupurile revendicate să fie aduse la morgă și ca o persoană care revendică un cadavru să fie de acord să înregistreze un videoclip în care solicitantul spune că decedatul a fost ucis de armata ucraineană.

„Este absolut întuneric în interiorul orașului. Singurele lumini provin de la trupele și patrulele rusești. Peste tot este miros de moarte și miros de foc”, a mai spus consilierul primarului din Mariupol.

El a spus că locuitorii nu se pot deplasa liber, fiind necesare permise speciale pentru orice mișcare în interiorul orașului și un sistem de filtrare care îi împiedică să fugă din orașul distrus.

Orașul a căzut oficial în mâinile forțelor ruse vineri, când ultimul grup de luptători Azovstal de la uzina siderurgică în care aceștia rezistau de mai multe săptămâni s-a predat.