Zelenski va participa la summitul NATO de la Madrid
Ministrul spaniol al Apărării, José Manuel Albares, a anunțat miercuri, 22 iunie, că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va participa prin videoconferinţă la summitul NATO care va avea loc la Madrid în perioada 28-30 iunie, relatează Reuters.
”Este necesar să înţelegem circumstanţele extreme, de o complexitate absolută cu privire la intrarea sau ieşirea (din Ucraina) a preşedinelui Zelenski”, a subliniat ministrul spaniol într-o conferinţă de presă.
José Manuel Albares a dat asigurări că ”summitul de la Madrid va da o imagine de unitate euroatlantică”, ”cel mai bun răspuns al agresiunii ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei”.
Despre acest summit, șeful NATO, Jens Stoltenberg, a spus că va fi unul ”istoric”, întrucât va marca drumul pentru următorul deceniu şi va ”reseta apărarea” teritoriilor aliate.
Zelenski va participa, tot prin videoconferinţă, la summitul G7 care va avea loc în Bavaria, de duminică şi până marţi, la invitaţia cancelarului german, Olaf Scholz, în cadrul unei secvenţe diplomatice, după summitul UE de la Bruxelles, care ar urma să acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de state candidate la aderarea la UE.
Ungaria nu are deocamdată alternativă la gazul rusesc
Ungaria este interesată de diversificarea rutelor de aprovizionare cu gaze naturale, dar până acum nu vede o alternativă la aprovizionarea cu combustibil din Rusia, a declarat, miercuri, ministrul ungar al afacerilor externe și al relațiilor economice externe, Péter Szijjártó.
"Ne-am pronunţat pentru achiziționarea de petrol în Rusia și nu poate fi vorba ca noi să nu cumpărăm gaze naturale de la ruși. Fireşte, suntem, însă, interesați să avem cât mai multe surse și rute pentru transportul gazelor naturale", a declarat șeful diplomaţiei ungare după încheierea convorbirilor de la Atena cu omologul său grec, Nikos Dendias.
Péter Szijjártó a subliniat că acum există două scenarii realiste pentru diversificarea aprovizionării cu gaze către Ungaria: din bazinul Mediteranei de Est și din Azerbaidjan.
Ucraina și Republica Moldova, la porțile Uniunii Europene
Ucraina și Republica Moldova vor afla în aceste zile dacă primesc sau nu statutul de țări candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană, decizii istorice și extrem de urgente, mai ales în contextul războiului declanșat de Rusia, care răvășește Ucraina și amenință inclusiv Republica Moldova.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a invitat deja cele 27 de ţări membre ale UE să acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Propunerea, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene, va fi prezentată la summitul liderilor europeni care are loc joi şi vineri la Bruxelles, unde o decizie favorabilă va trebui adoptată cu unanimitate.
„A sosit momentul să recunoaştem că viitorul Ucrainei, Moldovei şi Georgiei se află în UE. Vă voi invita să acordaţi statutul de candidat Ucrainei şi Moldovei. În acelaşi timp, vom continua să oferim Ucrainei un sprijin solid umanitar, militar, economic şi financiar”, a scris Charles Michel în scrisoarea de invitaţie la summit.
„Pas cu pas, trecem printr-o săptămână crucială şi facem totul în fiecare zi pentru ca nimeni să nu aibă îndoieli că Ucraina merită candidatura. Demonstrăm în fiecare zi că facem deja parte dintr-un spaţiu european unit, aş spune chiar, valoros", a declarat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la începutul săptămânii.
Vinerea trecuta, Comisia Europeană, prin preşedinta instituţiei, Ursula von der Leyen, a recomandat acordarea statutului de candidat la UE Ucrainei.
Războiul din Ucriana divide clasa politică din Italia. Sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei tot mai scăzut
Disputele pe tema înarmării Ucrainei au creat disensiuni în sânul celui mai mare partid parlamentar din Italia, situația scoțând în evidență poziția diferită din această țară sud-europeană în privința gradului său de implicare în rezistența Kievului împotriva forțelor ruse, potrivit Wall Street Journal.
Marți seara, Mișcarea 5 Stele, un partid populist eclectic care, pe vremuri, a ilustrat marile nemulțumiri ale italienilor față de clasa lor politică, s-a rupt în două, zeci de parlamentari părăsind partidul în avantajul unei noi grupări, conduse de ministrul italian de externe, Luigi Di Maio, care sprijină în continuare ajutorul militar acordat Ucrainei.
Di Maio a atacat conducerea Mișcării 5 Stele din jurul lui Giuseppe Conte, fostul premier italian, din cauză că a contestat decizia Italiei de a trimitte arme în Ucraina.
“În fața atrocităților comise de Putin în Ucraina, nu putem continua să manifestăm vreo nesiguranță”, a declarat Di Maio marți seara, explicându-și astfel decizia de a părăsi Mișcarea 5 Stele, pe care o conducea. “Trebuie să hotărâm de care parte a istoriei ne situăm: de partea Ucrainei, o țară atacată, sau de partea Rusiei, un agresor”.
Conte, care a spus că Italia nu mai trebuie să trimită armament în Ucraina, pledând totodată pentru dialog, a replicat că Di Maio caută un pretext ca să se îndepărteze de partid.
Ruperea Mișcării 5 Stele, care și-a adjudecat o treime din voturi la ultimele alegeri naționale din 2018, dar care de atunci și-a pierdut o bună parte din sprijin și din energia sa populistă, nu afectează direct stabilitatea guvernului condus de premierul Mario Draghi.
Sprijinul pentru sancțiunile impuse Rusiei e în scădere, iar sondajele arată că tot mai mulți italieni sunt mai degrabă împotriva înarmării Ucrainei și mai puțin în favoarea ei.