Președintele Dumei de stat: Rusia va folosi arma nucleară doar ca răspuns la un atac similar
Preşedintele Dumei de Stat a afirmat că Rusia ar putea recurge la arma nucleară doar ca răspuns la un atac nuclear, excluzând posibilitatea unui atac nuclear preventiv din partea Moscovei, transmite Agerpres preluând o declarația de pe site-ul oficial al instituției ruse.
„Doctrina militară rusă prevede utilizarea armei nucleare 'doar ca răspuns' la un atac similar împotriva ţării”, a declarat Viaceslav Volodin într-un interviu pentru Komsomolskaia Pravda.
„În ceea ce priveşte Federaţia Rusă, noi avem în vedere doar posibilitatea de a răspunde (cu un dispozitiv nuclear) la un atac punctual. Pentru noi este doar un răspuns, în cadrul apărării. Dacă ne atacă, noi răspundem”, a mai spus oficialul rus.
AFP relatează însă că, în ultimele zile, televiziunea de stat rusă a încercat să facă utilizarea armelor nucleare mai acceptabilă pentru public.
„De două săptămâni auzim la televizor că ar trebui deschise silozurile nucleare”, a declarat marți Dimitri Muratov, redactor-şef al unui jurnal rus independent şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
Rusia şi-a plasat forţele nucleare în alertă maximă la scurt timp după ce a trimis trupe în Ucraina, pe 24 februarie. Vladimir Putin a ameninţat că Rusia va răspunde printr-un atac „fulgerător” la orice ingerinţă strategică legat de ce se întâmplă în prezent în Ucraina.
Viktor Orbán spune că planul UE de sancțiuni petroliere este o „bombă atomică pentru economie”
Viktor Orbán respinge cu vehemență propunerea Comisiei Europene privind interzicerea importurilor de petrol din Rusia.
„Este echivalent cu o bombă atomică aruncată asupra economiei ungare”, a declarat acesta la radioul de stat, potrivit agenției dpa.
Premierul ungar a adăugat că țara sa nu va fi capabilă să înlocuiască importurile de petrol rusesc nici măcar în perioada de 20 de luni stabilită în mod explicit în propunerea pentru Ungaria.
„Conform propriilor noastre calcule, avem nevoie de cinci ani (de a renunța la importurile de petrol rusesc), așa că o amânare de un an sau un an și jumătate nu este de niciun folos”, a continuat Orbán.
Luna trecută, Fidesz a câștigat alegerile parlamentare, oferindu-i al patrulea mandat de premier consecutiv. Sub conducerea sa, țara s-a apropiat mult mai mult de Rusia. Cu toate acestea, Budapesta a sprijinit pachetele anterioare de sancțiuni ale UE, pe care le-a impus ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.
„Dar chiar și atunci am spus că există o linie roșie care nu trebuie depășită. Aceasta este sectorul energetic”, a declarat Orbán în interviul său de vineri.
Comisia Europeană a prezentat miercuri un pachet de sancțiuni, care prevede suspendarea extinsă a livrărilor de petrol rusesc către UE până la începutul anului viitor. Propunerea include o scutire pentru Ungaria și Slovacia, dar și alte state membre au înregistrat între timp rezerve. Propunerea poate fi adoptată doar în unanimitate.
UE va acorda mai mult timp Ungariei, Slovaciei și Cehiei pentru a pune în aplicare interdicția privind petrolul
Reuters relatează, citând două surse anonime, că Comisia Europeană a modificat o propunere de embargou asupra petrolului rusesc ca să convingă Ungaria, Slovacia și Republica Cehă să o aplice.
Conform propunerii modificate, Ungaria și Slovacia vor putea în continuare să cumpere petrol rusesc din conducte până la sfârșitul anului 2024, în timp ce Republica Cehă ar putea continua până în iunie 2024, cu condiția să nu primească mai devreme petrol printr-o conductă din sudul Europei.
Rusia spune că informațiile privind furturile de cereale din Ucraina sunt „probabil false”
Informația potrivit căreia Rusia fură cereale din Ucraina este probabil falsă, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, după ce un oficial al agenției ONU pentru alimentație a declarat că există semne că Rusia a scos cu camioanele cereale din regiunile ocupate.
„Nu avem nicio informație, se pare că este falsă” informația, a declarat Dmitri Peskov.
Ministerul ucrainean al Apărării a estimat că, până în primele zile ale lunii mai, aproximativ 400.000 de tone de cereale au fost furate de trupele ruse.
Soldații ruși fură echipamente agricole și mii de tone de cereale de la fermierii ucraineni din zonele pe care le-au ocupat, precum Herson și Zaporojie, iar în același timp atacă și depozitele de alimentele, potrivit CNN.
Fenomenul a luat amploare în ultimele săptămâni, iar operațiunile de însămânțare în multe zone au fost întrerupte sau abandonate. Din acest motiv, o cantitate extrem de mare de recoltă în una dintre cele mai importante țări producătoare de cereale din lume este amenințată.
Prim-ministrul ucrainean Denis Șmihal a declarat că șase dintre cele mai mari facilități de depozitare ale cerealelor au fost lovite de rachete.
România s-a oferit să ajute Ucraina la exportul cerealelor, însă până să ajungă în portul Constanţa, acestea au de parcurs un lung drum: mai întâi sunt încărcate în trenuri, camioane sau barje în micile porturi dunărene Reni şi Izmail, de la frontiera Ucrainei cu România, deoarece marile porturi sunt afectate de război.
Pentru a umple o navă cu o capacitate de 70.000 de tone, cum este cea care a plecat săptămâna trecută pentru prima dată din Constanţa încărcată cu porumb din Ucraina, este nevoie de 49 de trenuri şi tot atâtea barje sau câteva mii de camioane, cu riscul de a crea un enorm ambuteiaj pe drumurile din Constanţa, scrie Agerpres.
Un oficial al agenției alimentare a ONU a declarat vineri că aproape 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în Ucraina și nu pot pleca din cauza problemelor de infrastructură și a blocadei porturilor din Marea Neagră.
Klaus Iohannis, alături de președintele Lituaniei: România va relua participarea la misiunea de poliție aeriană NATO în zona baltică
Președinții Lituaniei și României au discutat, vineri, la București, despre faptul că războiul Rusiei din Ucraina „a generat cea mai gravă criză de securitate din ultimele decenii, cu implicații multiple”, potrivit discursului publicat de Administrația Prezidențială.
Klaus Iohannis a transmis că România sprijină „o anchetă amănunțită” a Curții Penale Internaționale cu privire la „toate crimele de război comise de trupele ruse” în Ucraina, dar și faptul că susține „consolidarea ansamblului de sancțiuni adoptate la adresa Rusiei”.
„Am evidențiat, totodată, în cadrul discuțiilor noastre, faptul că Republica Moldova are nevoie de asistență financiară directă substanțială, atât pentru gestionarea afluxului de refugiați cu care se confruntă, cât și pentru a-și consolida securitatea energetică, finanțele publice și pentru a implementa reformele ambițioase pe care le-a asumat”, a spus președintele român.
Iohannis a discutat cu omologul său lituanian, Gitanas Nausėda, că „este necesară întărirea posturii de descurajare și apărare a NATO pe termen lung pe Flancul Estic, în special la Marea Neagră”, iar în acest sens fiind menționată crearea „cât de rapid posibil” a Grupului de Luptă din România.
„Am reiterat, totodată, decizia României de a relua în 2023 participarea la misiunea de poliție aeriană NATO în zona baltică, baza pentru executarea misiunilor urmând să fie în Lituania. Această măsură reprezintă o contribuție responsabilă a României la întărirea securității colective aliate și o dovadă de solidaritate cu statele din această regiune”, a completat Iohannis.
De asemenea, președintele român a transmis că sprijină „pe deplin” integrarea în UE Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei.