Evacuările civililor din Lugansk continuă, în ciuda bombardamentelor
Autoritățile locale lucrează pentru a evacua oamenii care locuiesc în orașele bombardamente puternic de trupele rusești, a spus Serhii Haidai, guvernatorul regional al orașului Lugansk, potrivit CNN.
Evacuările au loc cu toate că părțile rusă și ucraineană nu au ajuns la un acord privind coridoarele pentru evacuarea civililor.
Marți dimineață, 30 de persoane au fost evacuate din Rubijne. Guvernatorul din Lugansk a pus pe contul său de Telegram mai multe fotografii care arată că oamenii erau adunați în jurul unui autobuz mic gata să se îmbarce. El a spus că oamenii urmează să fie duși în Vestul Ucrainei.
Anterior, Haidai a spus că aproximativ 20 de clădiri rezidențiale au fost avariate focul deschis recent de ruși.
„Fiecare clădire distrusă ar putea însemna să lasă fără adăpost între 30 și 100 de familii. O persoană a fost ucisă de bombardamente în Nîjnie, în timp ce salvatorii au reușit să scoată 20 de oameni vii din dărâmăturile unei lovituri de clădire din Sieverodonețk”, a spus guvernatorul.
Istanbul: Negociatorii au discutat despre garanțiile de securitate și potențialul încetare a focului
Mihail Podoliak, consilierul prezidențial ucrainean care a participat la negocierile de la Istanbul, a spus că în cadrul întâlnirii au fost avut loc „consultări intensive” pe câteva dintre problemele dintre Rusia și Ucraina, precum garanțiile de securitate pentru Ucraina și un acord de încetare a focului, potrivit CNN.
„Primul set cheie este acordul privind garanțiile internaționale de securitate pentru Ucraina. Numai cu acest acord putem pune capăt războiului așa cum are nevoie Ucraina", a spus Mihail Podoliak, care s-a referit la garanțiile de securitate cerute de Ucraina în cazul în care ar adopta statutul neutru.
Al doilea set de probleme „este problema unui acord de încetare a focului, astfel încât toate problemele umanitare să poată fi rezolvate”, a mai spus Podoliak.
Rusia spune că va „reduce drastic activitatea militară” în jurul Kievului și Cernigăului ca să crească încrederea reciprocă și să se poată semna un acord de pace. Oferta Ucrainei
UDPATE - După încheierea discuțiilor, șeful delegației ucrainene, David Arahamia, a spus că s-a discutat problema garanțiilor de securitate pentru Ucraina în cazul statutului său neutru. Potrivit acestuia, membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Rusia, precum și Turcia, Germania, Israel și o serie de alte țări, ar trebui să devină garanți. Țările garante vor trebui să ofere asistență militară Ucrainei în caz de agresiune.
Arahamia spune că garanțiile internaționale nu se vor aplica încă Crimeei anexate și teritoriilor din Donbas necontrolate de Ucraina. Tratatul trebuie aprobat prin referendum după retragerea trupelor ruse. Toate țările garante ar trebui să ajute Ucraina să adere la Uniunea Europeană.
Un alt membru al delegației ucrainene, Alexander Cialî, a menționat că, având garanții internaționale, țara poate accepta un statut neutru non-nuclear. Nu vor exista baze militare străine pe teritoriul său.
În problema Crimeei anexate, Ucraina își propune să garanteze timp de 15 ani că nu va încerca să o recupereze prin mijloace militare. În acest moment, ar trebui purtate negocieri cu privire la statutul peninsulei. Problema regiunilor Donețk și Luhansk se propune să fie rezolvată separat, prin negocieri între președinții celor două țări.
Șeful delegației ruse, Vladimir Medinsky, a spus că discuțiile au fost constructive, iar poziția părții ucrainene va fi transmisă lui Vladimir Putin. El a mai spus că o întâlnire între președinții Rusiei și Ucrainei este posibilă în paralel cu parafarea acordului de garanție de către miniștrii de externe.
UPDATE - Declarația lui Alexander Fomin, adjunctul ministrului rus al Apărării, care a făcut parte din echipa rusă de negociere de la Istanbul.
„Datorită faptului că negocierile privind un acord referitor la neutralitatea și statutul non-nuclear al Ucrainei și garanțiile de securitate (pentru Ucraina) trec într-o etapă practică și ținând cont de principiile discutate în cadrul întâlnirii de astăzi, Ministerul Apărării al Federației Ruse a luat decizia de a reduce drastic operațiunile de luptă în zonele Kiev și Cernigău pentru a stimula încrederea reciprocă și pentru a crea condițiile necesare pentru continuarea negocierilor și pentru semnarea acordului menționat anterior.”
***
Ministerul rus al apărării a declarat că Rusia va „reduce drastic” activitatea militară în afara Kievului și Cernigăului.
Moscova a decis să „reducă în mod fundamental activitatea militară în direcția Kiev și Cernigău” pentru a „crește încrederea reciprocă, pentru ca la negocierile viitoare să fie semnat un acord de pace cu Ucraina”, a declarat adjunctul ministrului rus al Apărării, citat de The Guardian.
Publicația preia informația dată de Max Seddon, de la Financial Times.
Kremlinul spune că dialogul dintre Rusia și SUA este încă necesar
Dialogul dintre Rusia și SUA este încă necesar, în ciuda declarațiilor recente ale președintelui american Joe Biden care „deteriorează relațiile”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov (foto).
„Injuriile personale nu pot decât să-și lase amprenta negativă asupra relațiilor dintre șefii de stat”, a spus Peskov, citat de BBC.
„Cu toate acestea, dialogul dintre Rusia și Statele Unite este necesar în orice caz, nu numai în interesul celor două țări, ci și în interesul lumii întregi”, a adăugat el.
„Într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu, [Rusia și SUA] vor trebui să discute despre probleme de stabilitate strategică, securitate și alte probleme pe care doar noi le putem discuta”, a spus el.
Iohannis, la 18 ani de la depunerea documentelor de aderare a României la NATO: importanța apartenenței României la NATO este cu atât mai evidentă în contextul agresiunii Rusiei în Ucraina
„În urmă cu 18 ani, la 29 martie 2004, România a depus instrumentele de ratificare a Tratatului Nord-Atlantic la Departamentul de Stat al SUA. Astfel, țara noastră a făcut pasul decisiv pentru a deveni membru al celei mai de succes și puternice Alianțe politico-militare din toate timpurile. Importanța crucială și istorică a statutului de membru NATO este cu atât mai evidentă în actualul context de securitate deosebit generat de agresiunea militară ilegală a Federației Ruse împotriva Ucrainei”, a arătat Iohannis în mesajul său.
„Această agresiune a evidențiat, o dată în plus, capacitatea Alianței de a se adapta rapid și de a acționa prompt și eficient, în baza coeziunii statelor membre și a unității de decizie”, a adăugat el.
Iohannis a mai spus că „România a fost și este profund angrenată în procesul de adaptare a NATO atât prin contribuțiile naționale substanțiale la procesele de reflecție desfășurate în cadru aliat, cât și prin demersurile pe care le întreprinde constant la nivel național”
