Linkuri accesibilitate

Un copil merge în fața unei școli avariate în orașul Jîtomir, în nordul Ucrainei, 23 martie 2022.
Un copil merge în fața unei școli avariate în orașul Jîtomir, în nordul Ucrainei, 23 martie 2022.

Războiul lui Putin în Ucraina | Un general ucrainean se oferă prizonier la ruși în schimbul evacuării copiilor din Mariupol

SUA și partenerii săi europeni promit mai mult ajutor pentru Ucraina, în același timp cu impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, în timp ce războiul intră în a doua lună.

Prezent în Polonia, în mijlocul soldaților americani, președintele Joe Biden laudă curajul civililor ucraineni care l-au impresionat cum s-au așezat în fața tancurilor rusești, opunându-li-se cu mâinile goale. Sunt oameni „cu multă coloană vertebrală” și cu „mult curaj” a spus Biden.

Premierul britanic, Boris Johnson, a avut o conversație „francă” cu președintele chinez, Xi Jinping.

Mai multe filmări distribuite pe rețelele de socializare arată cum sunt bombardați civilii din Harkov de forțele ruse în timp ce primesc ajutor umanitar.

Rusia spune că 1.351 de soldați ruși au murit de la începutul „operațiunii speciale” și 3.825 au fost răniți și anunță că va continua „operațiunile” până își va atinge „obiectivele” stabilite de Vladimir Putin. În schimb, spune că a ucis 14.000 de soldati ucraineni de la începutul războiului.

Slavutîci, orașul în care locuiesc angajații centralei de la Cernobîl, este bombardat de forțele ruse. Agenția Atomică a ONU cere Rusiei să înceteze bombardamentele.

Aliații occidentali au impus noi sancțiuni împotriva Rusiei și au promis să trimită mai mult ajutor militar și umanitar Ucrainei în cadrul unei serii de summit-uri fără precedent la Bruxelles, menite să sublinieze un răspuns unitar la agresiunea militară a Rusiei.

Liderii țărilor NATO, ai G7 și ai Uniunii Europene au anunțat aceste acțiuni după cele trei summit-uri organizate pe 24 martie, la o lună de la începutul invaziei.

În cele trei întâlniri fără precedent a fost discutat răspunsul la războiul lui Putin în Ucraina, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a pletat pentru ajutor militar fără restricții.

Președintele american Joe Biden a declarat că invazia Rusiei a creat o mai mare unitate în cadrul NATO, UE și G7.

Statele Unite și-au extins sancțiunile pentru a include zeci de companii rusești din domeniul apărării, 328 de membri ai Dumei de Stat din Rusia și șeful celei mai mari instituții financiare rusești, Sberbank.

Joe Biden a anunțat, de asemenea, că Statele Unite vor oferi un ajutor umanitar suplimentar de 1 miliard de dolari.

Premierul britanic Boris Johnson a declarat că sancțiuni mai dure din partea Uniunii Europene ar putea grăbi sfârșitul conflictului.

Germania și Olanda se numără printre țările care doresc o pauză pentru a revizui sancțiunile existente; Polonia și țările baltice fac presiuni pentru măsuri suplimentare.

O altă decizie importantă adoptată joi: NATO va desfășura patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.

17:52 25.3.2022

AIEA cere Rusiei să înceteze bombardamentele din zona Cernobîl

Agenția Internațională pentru Energie Atomică a Organizației Națiunilor Unite, a cerut Rusiei să înceteze bombardarea zonelor în care locuiește personalul care lucrează la centrala nucleară de la Cernobîl.

Într-o declarație de joi seară, AIEA a declarat că autoritatea de reglementare ucraineană a informat-o că „forțele ruse bombardează punctele de control ucrainene din orașul Slavutîci unde locuiesc mulți oameni care lucrează la centrala nucleară (CNP) de la Cernobîl din apropiere”.

19:05 25.3.2022

Elveția adoptă noi sancțiuni împotriva Rusiei

Elveția a adoptat noi sancțiuni împotriva Rusiei, în conformitate cu ultimul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene, a anunțat vineri Consiliul Federal Elvețian.

„Decizia Consiliului Federal din 25 martie înseamnă că Elveția rămâne în conformitate cu măsurile impuse de UE pe 9 și 15 martie ca răspuns la invazia în curs de desfășurare a Ucrainei de către Rusia. Pe 16 martie, Elveția adoptase deja lista extinsă a persoanelor și entităților supuse sancțiunilor financiare impuse de UE”, potrivit unui comunicat al consiliului.

Elveția a impus interdicții legate de sectorul energetic și de cel al bunurilor de lux, fier și oțel, se arată în comunicat.

„Exportul de bunuri și servicii conexe pentru sectorul energetic rus este acum interzis. De asemenea, este interzisă participarea la afaceri active în sectorul energetic și acordarea de împrumuturi sau alte resurse financiare unor astfel de afaceri”, se arată în comunicat.

„Este introdusă o interdicție privind importul de produse din fier și oțel din Rusia sau originare din Rusia, precum și o interdicție a exportului de bunuri de lux și de navigație maritimă în Rusia. În sectorul financiar, tranzacțiile cu anumite companii de stat și furnizarea de servicii de rating de credit sunt interzise”, se mai spune.

Cu toate acestea, Consiliul Federal permite „anumite excepții de la sancțiunile financiare în scopuri umanitare”, și spune că va „ușura” relațiile de afaceri „necesare pentru activitatea organizațiilor umanitare”.

Consiliul a mai spus că a luat decizia de a nu implementa măsura UE de suspendare a difuzării de conținut de la unele instituții mass-media ruse, „și anume Sputnik și Russia Today”.

„În ciuda faptului că aceste canale sunt folosite pentru a răspândi propagandă și dezinformare direcționată de către Federația Rusă, Consiliul Federal este de părere că este mai eficient să contracareze declarațiile neadevărate și dăunătoare cu fapte, în loc să împiedice difuzarea lor”, a spus consiliul.

Elveția a rupt pentru prima dată tradiția sa de neutralitate la începutul lunii martie.

20:05 25.3.2022

Un general de poliție ucrainean se oferă să devină prizonier al rușilor în schimbul salvării copiilor din Mariupol

Un general de poliție ucrainean care a ajutat la eliberarea Mariupolului în 2014, după ocuparea sa timp de o lună de forțele proruse, s-a oferit să se predea rușilor în schimbul salvării copiilor din orașul-port de la Marea Azov, aflat sub asediu de o lună, transmite The New York Times.

„Astăzi în oraşul complet distrus au mai rămas mulţi copii, care, dacă nu sunt salvaţi acum, vor muri în următoarele zile, poate chiar ore. Mă adresez ocupanţilor ruşi, daţi-mi posibilitatea să scot copiii din Mariupol, iar în locul copiilor care mai sunt încă în viaţă mă ofer ostatic. Da, vă rog să mă lăsaţi să intru în Mariupol pentru a-i strânge pe copii şi a organiza plecarea lor. Am nevoie de trei zile în oraş. La ultimul punct de control la întoarcere, mă voi preda”, a transmis el pe Facebook.

Mariupol se află de o lună într-o continuă catastrofă umanitară. Trupele rusești bombardează civili și le blochează accesul la ajutoarele umanitare. Numărul victimelor creşte de la o zi la alta. Orașul a fost complet distrus, oamenii care nu sunt victime ale bombelor și artileriei rusești mor de frig, de foame, de sete. Rusia a încălcat toate înțelegerile de încetare a focului pentru evacuarea civililor, dimpotrivă a atacat coridoarele umanitare pe care aceștia erau evacuați.

Abroșkin, la un eveniment universitar (stânga):

20:29 25.3.2022

600 de persoane au supraviețuit atacului de la teatrul din Mariupol

Un consilier al primarului din Mariupol a spus că aproximativ 600 de persoane au supraviețuit atacului cu bombă al forțelor ruse asupra teatrului din localitate, produs în urmă cu nouă zile.

Informațiile despre victime și supraviețuitori au apărut cu parcimonie de la atacul din 16 martie, iar absența unei forțe de poliție funcționale și a unei rețele de intervenție în situații de urgență a făcut imposibilă apelarea unui număr oficial, a declarat Petro Andrișcenko pe canalul său Telegram.

În schimb, el a dezvăluit detalii despre ceea ce el a numit numere „aproape oficiale” și a explicat cum a ajuns consiliul la cifra de aproximativ 300 de decese, anunțată mai devreme în cursul zilei.

El a spus că oficialii consiliului au început cu informații despre numărul de persoane care foloseau teatrul ca adăpost, care s-a schimbat zi de zi pe măsură ce soseau noi oameni, în timp ce alții plecau.

De asemenea, ei au adunat date de la oameni care locuiau în apropierea teatrului sau care s-au dus la fața locului după atac.

În cele din urmă, oficialii orașului fuseseră ajutați de un jurnalist local care avea informații specifice despre persoanele care au evadat și au părăsit orașul.

„Aceasta nu este doar mărturia unei persoane. Este rezultatul unei munci grozave și atente”, a spus Andrișcenko.

Drept urmare, a concluzionat el, cifrele „aproape oficiale” plaseză aproximativ 900 de oameni în teatru în ziua bombardamentului.

Cele 300 de persoane care au murit se aflau la etajele superioare ale clădirii și în spatele teatrului.

Mulți dintre cei 600 care au supraviețuit erau în curs de a ieși din Mariupol către Zaporizhzhia, a spus el.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG