Linkuri accesibilitate

Raport Bologna.România, pe ultimele locuri din Europa la numărul de tineri cu studii superioare


România se află pe ultimul loc în Europa la procentul persoanelor cu studii superioare în categoria de vârstă 25-34 de ani și printre ultimele de pe continent la celelalte categorii de vârstă. Tot pe ultimele locuri este și la rata de înscriere a tinerilor în învățământul superior. De asemenea, a scăzut numărul de instituții de învățământ superior și cel al angajaților din mediul academic.

Chiar dacă procentul de persoane cu studii superioare a crescut între anii de 2005- 2018, de la 13,5% la 34,9%, România se află în continuare pe ultimul loc în Europa la categoria de vârstă 25-34 de ani, arată Raportul de implementare a procesului Bologna, prezentat de Agenția de Educație și Cultură a Comisiei Europene, joi, la a 11-a Conferinţă Ministerială a Spaţiului European al Învăţământului Superior (SEIS) - organizată de Ministerul pentru Universităţi şi Cercetare din Italia.

România își propusese pentru 2020 în strategia de țară o țintă de 26,7% la grupa 30-34 de ani, scrie Edupedu.ro. De exemplu, în 2018 doar 24,9% din tinerii cu vârsta între 23 şi 34 de ani aveau studii superioare, la o medie a statelor din SEIS de 40,6%. În 2018, pe celelalte categorii de vârstă România atinsese, la acest capitol, scoruri de 22,7% (35-44 de ani), 13,8% (45-54 de ani), 9,4% (55-64 de ani).

Nici la rata de înscriere în învățământul superior, România nu stă mai bine, având una dintre cele mai scăzute în rândul populației de 18-34 de ani, cu o creștere nesemnificativă între 2000 și 2017, de 7,1% la 11,9%, fiind astfel la niveluri apropiate de Ungaria, Kazahstan, Macedonia de Nord, Muntenegru și Slovacia. Media spațiului european este de 16,4% în 2017.

Cel mai bine stau Turcia, Grecia, Danemarca, Olanda, Spania, Finlanda, cu o rată de înscriere de peste 20%.

Și în rândurile personalului universitar s-a înregistrat o scădere, chiar dacă una de puțin peste un procent, însă în majoritatea țărilor europene personalul academic s-a dublat sau chiar s-a triplat, cum e în Malta, Slovenia și Norvegia.

Scăderea a fost însoțită și de cea a instituțiilor de învățământ superior: de la 124 în 1999-2000 la 88 în 2018-2019, în special în țările din fostul bloc sovietic, în timp ce numărul de universități a crescut în Germania, Franța și Italia.

Turcia și Rusia - 18,9% dintre studenții SEIS

Deși evoluțiile și tendințele variază în mare măsură de la o țară la alta în ceea ce privește numărul de studenți sau ratele de înscriere, Spațiul European al Învățământului Superior (SEIS) a înregistrat o creștere continuă a numărului total de studenți de la înființare, ajungând la peste 38 de milioane de studenți în 2016 -2017. Doar Turcia și Rusia dețin 18,9% din totalul studenților din SEIS. Împreună cu Germania, Franța și Regatul Unit, ei reprezintă aproape 60% din totalul populației studențești din SEIS. Datele ilustrează semnificativ creșterea corpului studențesc în aproape toate țările, în timp ce rata medie de înscriere s-a stabilizat la aproximativ 16% în țările SEIS pentru care sunt disponibile date, începând cu 2010.

De asemenea, în spațiul SEIS a existat o creștere a personalului academic în mai mult de jumătate din cele 40 de țări pentru care sunt date disponibile. O creștere a personalului nu implică însă automat o creștere a numărului de studenți, nici scăderea personalului nu este neapărat rezultatul unui corp de studenți mai mic. Deși numerele variază puternic între țări - de la peste 60% la 34% - în jumătate din țări, în aproximativ 45% din țări personalul academic este de sex feminin.

Și numărul de instituții a crescut semnificativ în țările pentru care datele erau disponibile. Cu toate acestea, au existat scăderi ale numărului de instituții în multe țări inclusiv din cauza fuziunilor de instituții și consolidării învățământului superior privat, în timp ce în multe altele, creșterea numărului de instituții s-a datorat creșterii numărului de universității din sectorul privat.

România a devenit membru al Procesului Bologna în 1999, prin semnarea Declarației de la Bologna, angajându-se astfel să includă obiectivele stabilite în prioritățile învățământului superior românesc. Procesul Bologna a condus la crearea Spațiului European al Învățământului Superior care include 48 de state membre, criteriul principal de acceptare a unei candidaturi fiind aderarea la Convenția Culturală Europeană. Până în prezent, au avut loc 9 conferințe ministeriale: Bologna (1999), Praga (2001), Berlin (2003), Bergen (2005), Londra (2007), Leuven/Louvain-la-Neuve (2009), Budapesta-Viena (2010), București (2012) și Yerevan (2015). Procesul Bologna a însemnat pentru toate statele participante reforme profunde ale învăţământului superior, marcate prin schimbări de legislaţie şi reconsiderarea principiilor de bază ale procesului educaţional pentru o societate bazată pe cunoaştere.

Cine este Antony Blinken, viitorul secretar de stat SUA
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:50 0:00
XS
SM
MD
LG