Magistrații intervievați pentru „Justiție capturată”, documentarul Recorder publicat pe 9 decembrie, susțin că problemele din Justiție nu pot fi explicate prin simple erori individuale sau disfuncționalități punctuale, ci ar indica existența unui sistem funcțional de protecție reciprocă la nivelul instituțiilor-cheie.
Materialul Recorder pune sub semnul întrebării activitatea conducerii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), modul de soluționare a unor dosare penale importante (prescripții, achitări), rolul conducerii instanțelor, în special a Curții de Apel București (CAB) și a Înaltei Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), presupuse presiuni sau persecuții asupra unor magistrați „incomozi”.
Pe 14 decembrie, Inspecția Judiciară a anunțat că a început să facă verificări legate de cele reclamate în documentar.
În raportul publicat luni, IJ arată că o mare parte dintre aceste probleme au făcut deja obiectul unor lucrări disciplinare sau de control, unele întinse pe mai mulți ani.
Direcției Naționale Anticorupție
Ce se susține în documentar
„Justiție capturată” îl desemnează explicit pe procurorul-șef Marius Voineag de la DNA ca actor-cheie într-un mecanism de control asupra dosarelor sensibile. Potrivit investigației jurnalistice, el ar fi exercitat un control discreționar asupra unor anchete importante, inclusiv prin retragerea sau schimbarea procurorilor din dosare cu miză ridicată.
Recorder susține că unele cauze de mare corupție ar fi fost blocate sau „îngropate” prin tergiversări prelungite până la intervenirea prescripției și că poziția de procuror-șef ar fi fost folosită pentru a elimina din sistem procurori considerați incomozi.
În același timp, în documentar sunt ridicate suspiciuni privind existența unor legături informale între conducerea DNA și zona politică, considerate incompatibile cu rolul instituțional al parchetului anticorupție.
Recorder prezintă cazul unor procurori descriși drept „incomozi”– Liviu Lascu, procuror militar delegat la conducerea unui serviciu din DNA, și Nicușor Cârlescu, procuror DNA. Investigația susține că aceștia ar fi fost îndepărtați, marginalizați sau lipsiți de sprijin instituțional după ce au instrumentat dosare sensibile, iar activitatea lor ar fi fost afectată de presiuni interne și imixtiuni ierarhice.
Potrivit materialului Recorder, pe lângă aceste intervenții administrative, cei doi procurori ar fi fost supuși și unor campanii de discreditare publică sau proceduri disciplinare, prezentate ca forme de represalii menite să descurajeze magistrații care nu se aliniază deciziilor conducerii.
Ce spune Inspecția Judiciară
Raportul detaliază situația procurorului Liviu Lascu, delegat la conducerea unui serviciu din cadrul DNA, în cazul căruia au fost formulate mai multe sesizări, pentru presupusa divulgare către presă de informații confidențiale din dosare penale, cât și pentru manifestări pe rețelele sociale considerate politice.
În ambele situații, acțiunile disciplinare au fost respinse definitiv pe motiv că faptele nu întrunesc elementele abaterilor invocate.
Inspecția judiciară menționează și că cererea lui Liviu Lascu de apărare a reputației profesionale, formulată în urma unor declarații publice ale procurorului-șef al DNA, Marius Voineag, a fost respinsă.
„Domnul procuror Lascu Liviu a solicitat apărarea reputației profesionale și a arătat că șeful DNA l-a acuzat că ar fi vizat o soluţie de clasare pe care, dacă ar fi citit-o atent, ar fi fost prevenit incendiul de la Ferma Dacilor. De asemenea, în seara zilei de 5.02.2024, într-un interviu acordat publicaţiei G4 Media, domnul Voineag ar fi afirmat o suită de neadevăruri despre petent, despre activitatea sa profesională în cadrul serviciului militar al DNA şi despre aşa zisele motive pentru care a solicitat încetarea delegării petentului la conducerea acestui serviciu”, scrie în raportul IJ.
Raportul face referire și la cazul procurorului Nicușor Cârlescu, care a reclamat pretinse imixtiuni ale conducerii DNA în dosare de urmărire penală privind persoane cu notorietate publică.
Inspecția Judiciară arată că sesizarea acestuia a fost analizată și respinsă de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
„Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și-a însușit raportul Inspecției Judiciare și a dispus respingerea cererii domnului procuror N. Cârlescu.
S-a reținut, în esență, că infirmarea unor acte nelegale sau netemeinice este una din atribuțiile legale ale procurorului ierarhic superior, astfel că nu poate reprezenta o imixtiune în activitatea procurorilor din subordine, ci îndeplinirea unei atribuții de serviciu”, scrie în raportul IJ.
Inspectorii judiciari au analizat și două sesizări depuse de șeful DNA, Marius Voineag, de apărare a reputației profesionale, după o serie de postări pe rețele sociale care făceau referire la activitatea lui.
CSM a admis cererile formulate de Marius Voineag.
Ca o concluzie, Inspecția susține că conflictele interne din DNA prezentate în documentarul Recorder reflectă divergențe profesionale și exercitarea controlului ierarhic prevăzut de lege.
Curtea de Apel București
Ce se susține în documentar
În documentar, șefa Curții de Apel București (CAB) este acuzată ar fi luat decizii administrative discreționare prin care a fost încălcat principiul repartizării aleatorii a dosarelor – acestea ar fi fost direcționate către judecători „cu biografii controversate, aduși de la alte instanțe din țară și ale căror rude apropiate au avut probleme grave cu legea” și care ar fi fost „dispuși să adopte sentințe favorabile inculpaților”.
Curtea de Apel București este una dintre cele mai importante instanțe din țară și locul unde se dau sentințe definitive în dosare grele de corupție.
În ceea ce privește judecătorii „influențabili” care au fost promovați în conducerea CAB, Recorder susține că în spatelor deciziilor s-ar fi aflat Lia Savonea.
Documentarul Recorder mai arată, între altele, cum judecătoarele Daniela Panioglu şi Alina Guluţanu au fost excluse din magistratură în decembrie 2022, pe motiv că au dezvăluit în motivarea deciziei lor faptul că doi procurori constănțeni au încercat să îl ajute pe Lucian Duţă, fostul șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, să scape de acuzaţiile de mită.
Ce spune Inspecția judiciară
Inspectorii judiciari fac referire în raport la mai multe acțiuni disciplinare care le-au vizat pe cele două judecătoare menționate în documentarul Recorder, precum și la o sesizare a fostului șef DNA, Crin Augustin Bologa, de tergiversare a unui proces la CAB prin reorganizarea completurilor.
În ultimul caz, IJ a stabilit că reorganizarea completurilor a fost o măsură generală, legală, nu una țintită pe un dosar anume și că judecata nu avea o durată excesivă, raportat la complexitatea sa ridicată.
În ceea ce le privește pe judecătoarele Daniela Panioglu și Alina Guluțanu, raportul detaliază numeroase acțiuni disciplinare care le-au vizat pentru tergiversarea unor dosare, amânări succesive de pronunțare peste termenele legale, folosirea unor expresii inadecvate și jignitoare la adresa procurorilor etc.
Raportul menționează că, în cazul celor două, secția de judecători a CSM a dispus de mai multe ori sancționarea sau chiar excluderea din magistratură. Deciziile CSM au fost anulate sau diminuate de ICCJ, care a judecat recursurile.
IJ subliniază în raport că respectarea repartizării aleatorii, continuității completurilor și managementul instanțelor sunt monitorizate constant:
„În ceea ce privește durata de soluționare a cauzelor, Inspecția Judiciară monitorizează anual la instanțe dosarele mai vechi de opt ani, iar la unitățile de parchet, dosarele mai vechi de cinci ani propunând, atunci când apreciază necesar, măsuri de remediere, dar și eventuale măsuri disciplinare”, scrie în raport.
„În mod constant, au fost sesizate aspecte privind volumul foarte mare de activitate al instanțelor și parchetelor, fluctuația de personal, provocări legislative etc.”, mai scrie în raportul IJ.
Controale în mai multe instanțe din țară
În prezent, afirmă Inspecția Judiciară, se desfășoară controale tematice în mai multe instanțe și parchete din țară, inclusiv privind durata excesivă a urmăririi penale, anunță Inspecția Judiciară.
„Se află în derulare un control tematic la Curtea de Apel Pitești, tribunalele Argeș, Mureș, Hunedoara și Ilfov, Judecătoriile: Urziceni, Segarcea, Bolintin Vale, Beclean, Cornetu, Buftea, Rupea și Luduș, având ca obiect identificarea cauzelor care au generat un volum ridicat de activitate la aceste instanțe, precum și posibile disfuncționalități administrative, legislative sau sistemice care au contribuit la acest fenomen. Selecția instanțelor a fost realizată pe baza datelor statistice și a indicatorilor de eficiență”, scrie în raport.
Poziția Inspecției Judiciare față de acuzațiile de „persecuție”
Inspecția Judiciară respinge ideea unei persecuții sistemice a judecătorilor incomozi și motivează:
„Pot fi identificate pe pagina de internet a Inspecției Judiciare datele statistice rezultate din activitatea Inspecției Judiciare, inclusiv numărul acțiunilor disciplinare, motivele pe scurt ale acestor acțiuni, soluțiile pronunțate de Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară, precum și, după caz, soluțiile pronunțate în recurs”.
De asemenea, conform noii legi care guvernează sistemul judiciar, din 2022, „comportamentele inadecvate ale magistraților manifestate în afara atribuțiilor de serviciu nu mai pot fi analizate din perspectivă disciplinară”.
Sunt considerate, în continuare, abateri disciplinare: atitudinile nedemne în timpul serviciului faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii; desfăşurarea de activităţi cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în public sau în timpul serviciului; încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii etc.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
