Actualizare 12:10 - Judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Secţia 1 Penală a Curţii de Apel Bucureşti, a luat cuvântul la începutul conferinței de presă de la Curtea de Apel București și a reclamat situaţia „toxică şi încordată” din instituție.
„Am venit aici să îl susţin pe colegul Laurenţiu Beşu, tot ce a spus el acolo e adevărat. Dacă va fi contrazis, este o minciună. Aici, la Curtea de Apel Bucureşti, muncim foarte mult, conducerea nu ne ajută de niciun fel”, a declarat Raluca Moroşanu.
Ce a declarat judecătorul Laurențiu Beșu, de la Secția I Penală a Tribunalului București, în documentarul Recorder:
„La Curtea de Apel București ne-am lovit în ultimii ani de tot felul de artificii menite să direcționeze dosarele cu miză către anumiți judecători pentru a se pronunța soluția dorită sau pentru a fi tergiversate până la prescriere. Știu că sună greu de crezut, dar, din păcate, asta e realitatea.”
„O parte a acestei realități a fost vizibilă pentru oricine prin știrile care au curs în ultimii ani pe bandă rulantă, decizii ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți care au favorizat inculpații cu dosare de corupție, apoi valuri de achitări și prescrieri în dosare celebre.”
Documentarul mai notează că „Laurențiu Beșu a fost scos din complet printr-o delegare, chiar înainte de a pronunța o soluție”.
„Suntem terorizaţi pur şi simplu cu acţiuni disciplinare şi cu tot ce ştiţi dumneavoastră că se întâmplă”, a adăugat judecătoarea.
„O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine, nu ştiu ce va face cealaltă parte, iată sunt aici unii care vor susţine probabil conducerea”, a adăugat judecătorul.
Raluca Moroşanu a spus are o experiență de 26 de ani de magistratură și că „nu am fost nici ofițer acoperit, nici la «doi şi-un sfert». Am fost toată viața magistrat”.
Ea a făcut referire la o acuzație anterioară a Curții de Apel București la adresa judecătorului Laurențiu Beșu, potrivit căreia acesta ar fi fost 5 ani „ofiţer la doi şi-un sfert” sau „SIPI”.
„Colegii din ţară mă cunosc pentru că am fost şi formator la Institutul Naţional al Magistraturii şi la Şcoala Naţională de Grefieri aproape 15 ani şi ei vor şti că nu mint, dacă nu îl cred pe colegul Laurenţiu măcar să mă creadă pe mine”, a adăugat ea.
Cine e judecătoarea Raluca Moroșanu
– Judecător la Curtea de Apel București, Sectia I penală;
– fost formator la Institutul Național al Magistraturii și la Școala Națională de Grefieri;
– membru în Comisia de elaborare a proiectului noului Cod de procedură penală;
– absolventă a Universității București, Facultatea de Drept, 1999;
– judecător din 1999;
– a fost judecător la Judecătoria Sector 3;
– specialistă în cauze cu minori.
Publicații:
Codul de procedură penală comentat (coautor), Ed. Hamangiu, patru ediții, ed. a 4-a, 2024; Noul Cod penal – Ghid de aplicare pentru practicieni (coautor), Ed. Hamangiu, 2014; Codul de procedură penală comentat. Executarea hotărârilor penale (coautor), Ed. Hamangiu, 2007; Aspecte controversate în materia grațierii, Ed. Hamangiu, 2007.
sursa: CV Raluca Moroșanu
Ulterior, președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a început să citească punctul de vedere al instituției cu privire la documentarul Recorder.
Evenimentele din ultimele săptămâni „par coordonate pentru acapararea puterii judecătorești”, a spus șefa CAB.
„Cerem public tuturor organismele să verifice toate acuzaţiile aduse şi să prezinte public rezultatul verificărilor. Nicio altă autoritate nu se poate erija în deţinătorul adevărului absolut”, a afirmat Liana Arsenie.
Ea a mai spus că „legea nu se schimbă în stradă prin manipulare”.
Conferința de presă de la Curtea de Apel București a fost organizată pentru a contracara informațiile prezentate în docuemtnul Recorder, potrivit comunicatului CAB.
Curtea de Apel Bucureşti a transmis miercuri că „afirmaţiile publice ale unui judecător, Beşu Ionel Laurenţiu, sunt grav denaturate şi contrazise de documente oficiale şi de proceduri legale clare”.
„Faptele arată că delegarea sa nu a fost prelungită din raţiuni exclusiv de ordin profesional, iar încercarea de a rescrie ulterior această realitate reprezintă o mistificare periculoasă a adevărului”, mai spune Curtea de Apel Bucureşti, într-un comunicat de presă.
CSM: Campania de destabilizare a puterii judecătoreşti ia amploare
Consiliul Superior al Magistraturii afirmă, joi dimineață, că „ia act de amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere”.
Comunicatul CSM mai spune că aceste persoane „au avut poziţii publice constante în favoarea independenţei judecătorilor, condiţie esenţială pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor”.
În ceea ce privește așa-zisa campanie împotriva puterii judecătorești, CSM afirmă că „nu poate ignora succesiunea temporală a faptelor”, care ar fi început cu:
- „trivializarea discuţiilor despre pensiile de serviciu şi salariile judecătorilor”;
- „organizarea de proteste împotriva modului de aplicare a legii de către judecători”;
- „îndemnuri publice la revoltă din partea preşedintelui ţării”;
- „activarea unor foşti magistraţi pensionaţi care îndeamnă la acelaşi lucru”;
- și „culminând cu reportajul jurnalistic apărut în preziua soluţiei Curţii Constituţionale”.
În privința documentarului Recorder, CSM spune că „alegaţiile din reportaj sunt contrare evaluărilor din ultimii ani efectuate faţă de sistemul de justiţie prin ridicarea MCV de către Comisia Europeană, apoi ulterior prin rapoartele Rule of law (2023, 2024 şi 2025), intrarea în spaţiul Schengen şi procedura de aderare la OCDE”.
„Toate acestea presupun existenţa unui stat de drept funcţional”, subliniază Consiliul.
CSM critică și luările de poziții din documentar ale judecătorilor – care au vorbit fie on the record, fie cu identitatea protejată – cu privire la detașări. Magistrații au spus pentru Recorder că aceasta ar fi o metodă prin care anumite sentințe ar fi fost amânate, deoarece, în acest caz, procesul este reluat de la zero.
„Consiliul subliniază că mecanismul detaşărilor / delegărilor nu poate fi pus în aplicare fără acordul expres al judecătorilor, ca expresie a principiului inamovibilităţii, astfel încât apare ca paradoxală criticarea acestei măsuri tocmai de către cei care, la momentul respectiv, şi-au dat acordul”, adaugă comunicatul CSM.
În plus, constituirea completurilor de judecată „nu se face prin simpla voinţă a preşedintelui de judecată, ci prin parcurgerea unei proceduri ce implică propunerea preşedintelui de secție, colegiul de conducere şi ulterior decizia preşedintelui, iar actul final poate fi atacat de orice persoană, inclusiv de judecătorul care s-ar considera prejudiciat prin modificarea completului de judecată din care face parte”.
„Acelaşi lucru este valabil în ceea ce priveşte respingerea cererilor de transfer, hotărârile în această materie fiind supuse căilor de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei jurisprudenţă poate fi consultată pe site-ul acesteia”, menționează CSM.
Astfel, spune CSM, actuala reglementare oferă „suficiente pârghii de control jurisdicțional în legătură cu aşa-zisele dezvăluiri făcute în reportaj”.
Recorder a difuzat marți seară documentarul „Justiție Capturată”, în care a adunat mărturii de la actuali și foști magistrați, care au acuzat că marile dosare corupție sunt „îngropate în mod sistematic” prin metode puse la punct de-a lungul ultimilor ani, inclusiv cu modificarea legilor.
Jurnaliștii au analizat traseul câtorva mari dosare de corupție, cu prejudicii de zeci sau sute de milioane de euro, și în care cei judecați – și care au fost găsiți vinovați în primă instanță – au fost achitați definitiv după ce procesele s-au întins pe parcursul mai multor ani.
Aceste anchete „sunt îngropate în mod sistematic”, arată publicația Recorder, pe baza mărturiilor strânse de la oameni care încă activează în Justiție – precum Claudiu Sandu, procuror și vicepreședinte al CSM, judecătorul Laurențiu Beșu de la Curtea de Apel București ori procurorul militar Liviu Lascu – sau care au ieșit din sistem – precum fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Crin Bologa.
Principalele idei din documentarul Recorder
- Documentarul publicat de Recorder chiar de Ziua Internațională Anticorupție prezintă metodele prin care instituțiile din domeniu, și chiar Justiția însăși, ar fi controlate în interes propriu și al politicului de „o grupare” din conducerea sistemului.
- Jurnaliștii Recorder menționează mai multe cazuri de corupție care s-au încheiat fără găsirea vinovaților, ca urmare a unor decizii ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în privința prescripției.
- Iar aceasta nu ar fi fost singura metodă pentru ca dosare de corupție – aproximativ 10.000 în ultimii ani, conform unui raport al Departamentului de Stat al SUA – să fie prescrise.
- Astfel, în cazul judecătorilor, o metodă de tergiversare pentru ca infracțiunile să ajungă la prescriere este schimbarea componenței unui complet de judecată. Uneori chiar înainte de a pronunța sentința.
- În unele cazuri, magistrații ar fi fost mutați fără o explicație, de la o judecătorie la alta, în timpul proceselor. Efectul: dosarul a fost rejudecat de la zero.
- Această metodă ar fi aplicată atunci când judecătorul nu a vrut să accepte sentința care ar fi fost dictată de superiori în dosarul pe care îl judeca, spun cei din sistem care au vorbit cu ziariștii de la Recorder.
- Conform documentarului, magistrații spun un singur nume atunci când vine vorba de cei din conducerea grupării care controlează Justiția: Lia Savonea, șefa Curții Supreme. Aceasta neagă acuzațiile și spune, la rândul său, că e vorba despre o „campanie de delegitimizare a unor lideri ai justiției”.
- La nivelul procurorilor de la Direcția Națională Anticorupție, în cazurile prezentate de Recorder, controlul ar fi fost realizat printr-o implicare directă a șefului DNA, Marius Voineag, și o „chestionare” repetată asupra activității din anumite dosare.
- Totodată, documentarul menționează controlul asupra magistraților prin Inspecția Judiciară, care este văzută de vorbitori ca „un factor de constrângere”.
- În documentarul Recorder, cei intervievați au ridicat și problema corupției din rândul magistraților. Astfel, datele citate arată că, în urma modificărilor legislative, a fost trimis în judecată un singur magistrat în ultimii șase ani.
În același comunicat de joi, CSM susține că „anatema aruncată asupra întregului corp al judecătorilor pe baza unor alegaţii, în baza unor dosare selectiv alese din materie penală, deşi cauzele penale reprezintă 10% din totalul dosarelor, este de natură a conduce la destabilizarea puterii judecătoreşti, cu consecințe grave, în final, asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor”.
Instituția spune că urmează să verifice și să analizeze ce măsuri pot fi dispuse ca urmare a mărturiilor din documentar și că va continua să garanteze independenţei justiţiei „indiferent de presiunile la care este sau va fi supus”.
De asemenea, CSM cere societății „să nu se lase influenţată de poziţii izolate, în disonanţă cu corpul judecătorilor care îşi respectă cu bună-credinţă rolul constituţional”.
Reacții politice la documentarul Recorder
În urma publicării documentarului, pe 9 decembrie, președintele și prim-ministrul au reacționat public cu privire la problemele ridicate de magistrații care au vorbit cu jurnaliștii.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat că a văzut „cap-coadă” documentarul Recorder despre justiţie şi că a început să lucreze la un raport cu date despre problemele din sistem.
De asemenea, președintele a afirmat că trebuie investigate cazurile prezentate în documentar.
El i-a invitat pe magistraţi să îi scrie direct despre problemele pe care le întâmpină şi le-a cerut, totodată, o asumare mai mare.
„Cel mai simplu este să ne revoltăm, încă o dată, şi să aruncăm vina generic, dar mai greu este să rezolvăm problemele din justiţie”, a mai spus Nicuşor Dan.
Premierul Ilie Bolojan a spus că miercuri după-amiază că va studia problemele ridicate de jurnaliștii Recorder, neavând încă timp să urmează documentarul care are două ore.
Însă, prim-ministrul a spus că va face o analiză cu echipa de consilieri specializaţi pe juridic, cu cei din Ministerul Justiţiei şi va încerca un dialog cu asociaţiile de magistraţi.
Bolojan a adăugat că, dacă magistrații au fost foarte uniţi şi foarte vocali în ceea ce priveşte drepturile salariale și pensionarea, atunci ar fi cel puţin necesar ca aceleași persoane să fie măcar la fel de determinate să atace problemele din sistemul judiciar.
Pe de altă parte, Uniunea Salvați România (USR) i-a cerut ministrului Justiţiei, Radu Marinescu (Partidul Social Democrat - PSD), să-l demită pe şeful Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, și să declanșeze „urgent” un audit „independent” cu privire la repartizarea aleatorie a dosarelor de judecată.
„Revolta născută de documentarul Recorder trebuie să ajungă în Parlament şi să dărâme sistemul piramidal de control al magistraţilor şi al dosarelor. Toate promovările în justiţie trebuie făcute prin concurs, nu prin pilăreală ca acum”, a spus Dominic Fritz, președintele USR.
În privința cererii ca șeful DNA să fie demis, ministrul Justiției a spus joi dimineață că el „nu poate acționa disciplinar” și că responsabilitatea unor anchete revine Inspecției Judiciare și Consiliului Superior al Magistraturii.
În plus, el le-a cerut partenerilor din coaliția de guvernare de la USR să aducă dovezi cu privire la „managementul defectuos al DNA”, dacă le au.
„Ministrul Justiției nu poate exercita o acțiune disciplinară cu privire la un procuror sau judecător”, a spus Radu Marinescu, la Digi24. El a admis că nu a avut timp să parcurgă integral materialul difuzat de Recorder.
Miercuri seară, câteva sute de persoane au protestat în faţa Consiliului Superior al Magistraturii cerând independenţa justiţiei şi demisia preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea.
Manifestanţii i-au scandat numele preşedintelui Nicușor Dan, căruia i-au cerut să intervină pentru rezolvarea situaţiei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
