În România lucrurile sunt “contradictorii” explică raportul anual privind atacurile antisemite din toată lumea și care notează că în 2018 s-a înregistrat un “trist record” în ceea ce privește oamenii care au murit în astfel de incidente: 13, cei mai mulți la sinagoga din Pittsburgh, în Statele Unite, unde au fost omorâți pe 27 octombrie anul trecut 11 oameni. În total, în 2018 au fost înregistrate 400 de atacuri antisemite, o creștere de 13% fațăde anul precedent
Raportul este rezultatul muncii cercetătorilor Centrului Kantor al Universității din Tel Aviv, care au descoperit că acțiunile antisemite au “cunoscut o creștere dramatică în statele Europei Occidentale”, doar în Germania, spre exemplu, incidentele antisemite au crescut cu 70%.
În România, Raportul Kantor notează bunele intenții guvernamentale în opoziție cu prejudecățile care persistă în societate. Cercetătorii citează sondajul făcut în 2017 de Institutul Național Elie Wiesel și care a constatat că 46% dintre români sunt de acord cu afirmația că "ar fi mai bine ca evreii să trăiască în propria lor țară”. Aproape 60% dintre români cred că “evreii își urmăresc doar propriile interese”, doar puțin peste 30% au auzit despre Holocaust, iar dintre aceștia numai 22% au identificat guvernul Antonescu drept responsabil.
Raportul dat publicității la Tel Aviv precizează că României nu-i lipsesc legile împotriva antisemitismului, dar adaugă, citându-l pe Maximilian Marco Katz, directorul Centrului de monitorizare și combatere a antisemitismului că aceste legi sunt “lipsite de sens și nu se pun în aplicare”: “legile care sunt în vigoare și care nu sunt puse în aplicare sunt aproape necunoscute de către poliție, procurori și judecători ".
Cel mai grav incident menționat de Raport în România este cel de la cimitirul evereiesc din Huși unde au fost devastate 76 de pietre funerare. Docuemntul face legătura între ceea ce s-a întâmplat la Huși acum o lună și faptul că acest oraș este locul de naștre a lu liderului Gărzii de Fier, Corneliu Zelea Codreanu. Este citat în context și Aurel Vainer, șeful comunității evreiești din România care a remarcat că vandalizarea cimitirului Huși este "punctul culminant al unei serii de atacuri antisemite", suspectând că există un "cuib legionar" în localitate. Se mai descrie în plus în document, comemorarea din noiembrie 2018, la 80 de ani de la executarea lui Codreanu, cu flori și lumânări la crucifixul din Tâncăbești, care a devenit loc de pelerinaj, un fel de memorial pentru liderul legionari. Ideea viceprimarului Bucureștiului, Aurelian Bădulescu de a ridica un bust al mareșalului Ion Antonescu este menționată de asemenea în document.
Președintele Klaus Iohannis apare într-o lumină bună în Raportul Kantor, fiindcă a cerut "acțiuni ferme" pentru sancționarea manifestărilor antisemite, dar prim-ministra Viorica Dăncilă este lăudată și mai mult, alături de Liviu Dragnea pentru posibila relocare a Ambasadei României de la Tel-Aviv la Ierusalim. Raportul Kantor subliniază la acest punct faptul că “în mass-media și rețelele sociale au existat voci despre extinderea influenței israeliene în România.”
Centrul Kantor al Universității din Tel Aviv își publicăr aportul anual în ajunul comemorării în Israel a victimelor Holocaustului –începând de miercuri la apusul soarelui. Anul acesta, ziua comemorativă vine la puțin timp după încăun atac sângeros asupra unei sinagogi – petrecut sâmbătă la San Diego, în California, în urma căruia a murit un om.
„Există un sentiment de îngrijorare tot mai acut printre evreii din multe țări ale lumii”, a spus Moshe Kantor, președintele Congresului Evreiesc European, vorbind la Tel Aviv, la prezentarea noului raport anual israelian privind evoluția antisemitismului în lume. Moshe Kantor a subliniat la lansarea raportului că în lumea de astăzi antisemitismul nu mai este apanajul triunghiului clasic: extrema-dreaptă, extrema-stângă, radicalism islamist: „antisemitismul a devenit „de centru”, fiind adesea acceptat de societatea civilă”.
