România este primul stat din Uniunea Europeană ca investigații și recomandări primite privind fraude cu fonduri europene, arată raportul Oficiului European de Luptă Antifraudă - instituția care se ocupă de protejarea intereselor Uniunii Europene, luptă împotriva fraudei, corupției sau a oricărei alte activități ilegale.
Raportul arată că România a fost în 2019 obiectul a 11 investigații privind modul în care au fost folosite fondurile europene, care au stat la baza a nouă recomandări făcute de experții OLAF.
După România se clasează Italia cu 9 investigații, Grecia, Polonia și Bulgaria - fiecare cu câte 7. Italia este pe locul doi și la recomandări primite cu 7.
În 2019, investigațiile efectuate de OLAF au variat de la destructurarea de rețele de fraude complexe, care implică utilaje cumpărate cu fondurilor UE și proceduri de licitație manipulate, la operațiuni vamale comune majore care vizează bunuri de consum și țigări. Un număr tot mai mare de cazuri implică proiectele legate de mediu, în conformitate cu atenția tot mai sporită a UE asupra politicilor de mediu durabile.
Anchetă comună OLAF-DNA pentru fraudă cu fonduri europene
În raportul dat publicității joi, OLAF menționează o investigație pe care o cataloghează drept complexă și în care a lucrat alături de DNA. Ea a vizat destructurarea unei rețele care era specializată în fraudarea și spălarea de bani, care acționa în domeniul fondurilor europene pentru proiecte privind alimentarea cu apă și infrastructura de canalizare pentru ape uzate menajere. Proiectul avea o valoare totală de 102 milioane de euro.
S-a constatat că, în urma procedurilor de licitație care au avut loc în cadrul proiectului, beneficiarul a atribuit două contracte unei întreprinderi mixte între o companie românească și o firmă de construcții germană. Firma românească a fost liderul proiectului, controlând 70% din afacere și era singurul beneficiar al tuturor banilor europeni.
În cursul anchetei sale, OLAF a descoperit că, de fapt, compania germană nu era informată de presupusa ei implicare în acest proiect comun, de procedura de licitație, de faptul că proiectul este finanțat de UE sau că lucrarea se presupunea că are loc În România.
În realitate, pentru a demonstra că a avut capacitatea de a efectua lucrările contractate, compania românească a creat o societate mixtă fictivă, folosind numele, reputația, experiența și situația financiară a companiei germane fără ca aceasta din urmă să aibă măcar cunoștință că îi este folosit numele și fără a primi vreun ban.
Pe lângă utilizarea frauduloasă a numelui și reputației altei companii, firma românească a susținut fraudulos că a desfășurat o serie de proiecte similare și are capacitatea de a realiza proiectul și îndeplinește standardele minime.
După ce a convins beneficiarul că este capabilă să deruleze proiectul și a primit o mare parte din sumă, compania a abandonat pur și simplu lucrările, ceea ce a dus la anularea ambelor contracte și la întârzierea proiectului.
În urma anchetei desfășurate de experții OLAF împreună cu procurorii români anticorupție a fost descoperit traseul real al banilor și s-a deschis un dosar penal pentru fraudă și spălare de bani, iar OLAF a trimis o recomandare către Departamentul Politică Regională și Urbană al Comisiei Europene pentru a se putea recupera peste 6 milioane de euro.
Dacian Cioloș: În loc de autostrăzi și spitale să punem pozele politicienilor
Europarlamentarul român Dacian Cioloș a reacționat, ca urmare a publicării raportului OLAF, și a arătat că liderii politici din ultimii ani ar trebui trași la răspundere pentru lipsa de proiecte realizate prin folosirea fondurilor europene.
„Avem raportul pe 2019 al OLAF. În caz că aveți dubii, vreau să vă confirm, din nou, că acolo unde ar fi trebuit să fie autostrăzi putem pune panouri cu numele lui Năstase, Ponta și ale miniștrilor Transporturilor din ultimii 30 de ani, pentru a ne aminti de ce nu le avem. Unde am fi putut avea spitale e musai să punem panouri cu Ponta sau Firea, iar acolo unde ar fi trebuit să fie școli, unele cu Dragnea. Nu suntem o țară de hoți, dar suntem una care a încăput pe mâna hoților. Datele internaționale nu fac decât să confirme din nou, dacă mai aveam nevoie, că bogăția lor este sărăcia noastră. Până nu vom înceta să votăm hoția vom cunoaște doar sărăcia", scrie Dacian Cioloș pe Facebook.
Cioloș, care este și liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, deplânge concluziile OLAF și solicită ca soluție pentru remedierea problemelor o mai mare implicare a României în operaționalizarea Parchetului European, instituție nou înființată cu rolul de a fi responsabilă cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii.
„În aceste condiții, îi recomand cât se poate de serios ministrului Justiției să trimită de urgență la EPPO numărul de procurori solicitat de procurorul european Laura Codruța Kovesi. Orice amânare ridică serioase semne de întrebare", scrie Dacian Cioloș.
Raportul pe 2019 nu este însă unul fără precedent, România fiind mereu menționată în domeniul fraudelor cu fonduri europene. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a deschis, în perioada 2014-2018, 66 de investigații privind posibile fraude în care e implicată România, fiind de departe pe primul lor în UE din acest punct de vedere
Cea mai cunoscută este cea privind fraudele comise de compania TelDrum din Teleorman, despre care procurorii DNA spun că era controlată în realitate de fostul lider PSD, Liviu Dragnea.
În dosarul Tel Drum, deschis de DNA, Dragnea este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și infracțiuni privind deturnarea de fonduri europene pentru compania Tel Drum. Faptele sunt comise în calitatea sa de președinte al Consiliului Județean Teleorman, cel care acorda contractele.
Frauda cu fonduri europene constatată de OLAF în România, în cadrul celor 11 investigații făcute, este cea mai mare din Uniunea Europeană. Doar în cazul construcției de drumuri ea se ridică la 21 milioane de euro, care ar trebui recuperate inclusiv de la Tel Drum.
Facebook Forum