De rata dobânzii de politică monetară depind principalii indicatori luați în calcul, în prezent, la creditele în lei.
ROBOR la 3 luni și IRCC, luați în calcul la majoritatea creditelor din România, ar putea fi influențați, astfel, de majorarea decisă marți de oficialii BNR. Pe 10 ianuarie ROBOR la 3 luni era 7,15%, în timp ce IRCC 5,71%.
În ședința de marți, BNR a mai decis și majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% pe an, de la 7,75% pe an, precum și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00%, de la 5,75%, începând cu data de 11 ianuarie 2023.
De asemenea, oficialii BNR au stabilit menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Rata anuală a inflației a ajuns în noiembrie 2022 la 16,76%, peste nivelul prognozat, după ce în octombrie a scăzut la 15,32% de la 15,88% în septembrie.
Inflația a determinat majoritatea băncilor centrale din lume să majoreze dobânzile de referință – în fapt să scumpească creditarea.
La nivel global, din ce în ce mai mulți economiști, inclusiv Banca Mondială, prevăd o recesiune economică în 2023.
Explicațiile BNR
Într-un comunicat de presă, BNR spune că creșterea ratei inflației din România a fost cauzată, în primul rând, de majorarea prețurilor la alimente, dar și de scumpirea mai pronunțată a mărfurilor nealimentare și a serviciilor de piață.
„Impactul lor a fost contrabalansat totuși consistent de scăderea dinamicii prețului combustibililor, pe fondul trendului descendent al cotației petrolului, precum și al plafonării prețului lemnelor de foc”, menționează BNR.
Banca mai arată că activitatea economică a crescut în trimestrul III 2022 cu 1,3% față de precedentele trei luni, la fel ca în trimestrul II, depășind astfel semnificativ previziunile.
În schimb, față de aceeași perioadă a anului anterior, creșterea PIB a continuat să decelereze în trimestrul III 2022 - la 4% de la 5,1% în trimestrul II.
Oficialii Băncii Naționale estimează o încetinire „semnificativă” a creșterii economiei în trimestrul IV din 2022 față de intervalul precedent. Cu toate acestea, estimările arată că aceasta va fi mai mare decât cea din trimestrul similar din 2021.
„Relevante din această perspectivă sunt creșterile de dinamică anuală consemnate în octombrie de vânzările cu amănuntul și de cele auto-moto, dar mai cu seamă de serviciile prestate populației”, arată BNR.
Numărul salariaților din economia românească a continuat să crească în septembrie-octombrie 2022, însă nu în același ritm ca la începutul anului.
„Totodată, intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redus din nou în decembrie 2022, după o redresare vizibilă în precedentele două luni, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a stagnat în trimestrul IV 2022 la nivelul diminuat atins în intervalul anterior.”
Ce urmează?
BNR estimează că rata anuală a inflației ar putea scădea, „probabil”, în trimestru I din 2023. O prognoză similară fuseseră făcută de oficialii Băncii și în noiembrie 2022.
E de așteptat ca, în trimestrul III, rata inflației să ajungă „la nivelul de o cifră”, arată BNR, de la 16,76% cât e în prezent.
Principalul motiv al acestei scăderi ar urma să fie prelungirea schemelor de plafonare și de compensare a prețurilor la energie până pe 31 martie 2025, stabilită recent de Guvern.
„Războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă însă să genereze incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare”, arată BNR.
Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 9 februarie 2023.
