Linkuri accesibilitate

Vot în Senat: ratele magistraților pentru locuințe să fie achitate de stat. Economist: „Politicienii le cumpără bunăvoința”


Deputatul liberal Iulian Alexandru Muraru susține că proiectul său de lege nu afectează bugetul de stat. Imagine generică cu ședința CSM la care participă și președintele Klaus Iohannis.

Senatul a votat o propunere legislativă potrivit căreia suma acordată cu titlu de chirie magistraţilor să poată fi folosită de aceştia şi pentru achitarea unei rate pentru achiziţionarea unei locuinţe.

Deputatul liberal Alexandru Muraru a fost inițiatorul acestei legi, în aprilie 2022. În expunerea de motive, Muraru susține că scopul acestei ordonanțe de urgență este loializarea magistraților.

El dorește, mai precis, ca suma acordată cu titlu de chirie magistraţilor să poată fi folosită de către aceştia şi pentru achitarea unei rate sau părţi din rate pe care o plătesc pentru achiziţionarea unui locuinţe.

„Statul vine în sprijinul magistraţilor pentru ca aceştia să dobândească o locuinţă proprie, spre deosebire de situaţia actuală, în care fondurile folosite pentru plata chiriilor ajung în contul unor persoane din afara sistemului”, mai susține Muraru.

Magistrații și grefierii care nu au locuință în localitatea în care-și desfășoară activitatea primesc lunar bani pentru decontarea chiriei.

Plafonul anual în limita căruia se poate deconta chiria se stabileşte prin ordin comun al ministrului justiţiei, al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), al procurorului general şi al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Cum se vede piața chiriilor de la MJ

În baza unui ordin de ministru din 2012, un magistrat fără casă care lucrează în București primește pentru a deconta chiria cel mult 600 de euro. În funcție de localitățile din țară, aceasta diferă. De exemplu, în Alba Iulia chiria maximă decontată este de 190 de euro, în Bacău 300 de euro, în Oradea 340 de euro, în Brașov 375 de euro, în Iași 450 de euro, în Scornicești 100 de euro, în Cluj 450 de euro.

Inițiativa lui Muraru a fost susținută de alți 20 deputaţi liberali şi unul de la UDMR.

Ce prevede proiectul votat de Senat

„Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi care îndeplinesc condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie (...), care contractează un credit ipotecar/ imobiliar destinat achiziţionării sau construirii unei locuinţe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe, beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului”, se arată în proiectul de lege votat de Senat.

Avizele negative, ignorate

În luna mai 2022, Consiliul Economic și Social a dat un aviz negativ acestei inițiative legislative. Consiliul a motivat atunci că proiectul de lege nu precizează ce se întâmplă cu indemnizația pentru locuință atunci când magistratul își schimbă locul de reședință și ar avea nevoie de o locuință în altă localitate.

În plus, „măsurile introduse sunt inadecvate și inoportune, nefiind susținute de niciun argument obiectiv”.

CSM a dat un aviz favorabil motivat de faptul că „modificarea preconizată va accelera piața imobiliară prin creșterea cererii de achiziționare de imobile sau de construire de clădiri noi, fiind astfel create sau menținute numeroase locuri de muncă”.

În plus, Consiliul a cerut ca noua lege să se aplice și magistraților care au contractat deja un credit imobiliar destinat achiziționării unei locuințe, nu doar pentru cei care au de gând să facă acest lucru pe viitor, după adoptarea legii.

Pericol de noi procese

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a data aviz negativ acestei propuneri legislative, în timp ce Guvernul a dat aviz favorabil cu amendamente, după ce a atras atenția că „extinderea categoriilor de personal care beneficiază de acest drept ar putea da naștere unui fenomen litigios atât în interiorul familiei ocupaționale Justiție, cât și în cadrul altor familii ocupaționale”.

Comisia Juridică a dat aviz favorabil, după ce a trecut și grefierii printre beneficiarii viitoarei legi.

Cristian Păun, profesor de economie și director al Societății Române de Economie
Cristian Păun, profesor de economie și director al Societății Române de Economie

Cristian Păun este profesor universitar la Academia de Studii Economice din București și Director Executiv al Societății Române de Economie.

El consideră această lege un nou privilegiu acordat magistraților, un tertip prin care politicienii caută să obțină bunăvoința judecătorilor și procurorilor.

„Este un privilegiu pe care această castă a magistraților îl obține. Banii respectivi sunt ai tuturor, ai românilor. Magistrații au venituri mult mai mari, pot liniștiți să acceseze credite ipotecare în condiții mult mai avantajoase. Este o nedreptate făcută pe bani publici. Politicienii cumpără astfel bunăvoința magistraților într-un proiect de sărăcire a românilor”, ne-a declarat Păun.

Drepturile magistraților

La curțile de apel, de exemplu, un judecător cu peste 20 de ani de vechime încasa 23.000 de lei pe lună, iar cel cu 6 ani vechime 17.000 de lei net pe lună. Nici comparativ cu salariul mediu, România nu se încadrează în tendința țărilor europene. Salariile magistraților sunt de trei ori mai mari ca salariile medii din societate.

Potrivit legii magistraților, procurorii și judecătorii au dreptul la 35 de zile nelucrătoare concediu pe an. „ La plecarea în concediu de odihnă judecătorii şi procurorii au dreptul, în condiţiile legii, pe lângă indemnizaţia de concediu prevăzută la alin. (1), şi la o primă de concediu egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară din luna anterioară plecării în concediu”.

  • Judecătorii şi procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu. Locuinţele de serviciu aflate în proprietatea sau administrarea Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate, precum şi cele aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Public nu pot fi cumpărate de judecători, procurori sau orice alţi salariaţi ai acestor instituţii. În cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere prevăzut la alin. (6) şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii.
  • Judecătorii şi procurorii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze.
  • Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de 6 călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul.
  • Magistrații cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.
  • Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, (…) se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
  • Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate.

Cu 77 voturi „pentru” din partea PNL, PSD și UDMR și 35 de voturi „contra” de la USR și AUR, proiectul de lege a trecut de Senat și a fost trimis la Camera Deputaților, camera decizională.

  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

 Locuitori din regiunea Nikolaev povestesc despre „cruzimea” ocupanților ruși
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:01 0:00
XS
SM
MD
LG