Șeful NATO: „E periculos să subestimăm Rusia”
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat joi asupra pericolului de a subestima Rusia în „războiul de agresiune împotriva Ucrainei” purtat de președintele Vladimir Putin, scrie CNN.
„Forțele ucrainene au provocat pierderi grele Rusiei în Ucraina. Dar rușii au arătat încă o dată că sunt dispuși să își asume riscuri mari și să suporte pierderi umane mari", a declarat Stoltenberg într-un discurs la o conferință din Oslo, Norvegia.
„Ei au mobilizat deja 200.000 de soldați suplimentari. În plus, știm că pot achiziționa o mulțime de material nou. Și, poate cel mai important, nu există niciun indiciu că ambițiile Rusiei s-au schimbat”, a adăugat el.
Belarus va spori numărul forțelor militare comune cu Rusia
Ministerul belarus al Apărării a anunțat joi că va continua să mărească gruparea militară comună cu Rusia în Belarus, transmite CNN.
Ministerul a anunțat, de asemenea, viitoarele exerciții comune ale forțelor aeriene dintre cele două țări.
„Ca parte a asigurării securității militare a statului Uniunii (dintre Rusia și Belarus, n.r.), (Belarus, n.r.) continuă consolidarea grupării regionale de trupe ale Republicii Belarus și ale Federației Ruse”, a declarat ministerul într-un comunicat de presă.
„Personalul, armele, echipamentele militare și speciale ale forțelor armate ale Federației Ruse vor continua să sosească în Republica Belarus”, a precizat acesta.
„Alte activități de coordonare a luptei sunt planificate cu unitățile sosite pe terenurile de antrenament din Republica Belarus”, potrivit comunicatului.
Exercițiile comune planificate ale forțelor aeriene au ca scop creșterea nivelului de pregătire de luptă pentru membrii forțelor aeriene din Belarus și Rusia, a precizat ministerul.
Putin îi răspunde lui Erdoğan că Ucraina trebuie să accepte „noile realități teritoriale”
Vladimir Putin i-a spus omologului său turc, Recep Tayyip Erdoğan, că Rusia este deschisă la dialog cu privire la Ucraina, dar că Kievul va trebui să accepte „noile realități teritoriale”, potrivit unei redactări a convorbirii de către Kremlin.
„Vladimir Putin a reafirmat deschiderea Rusiei pentru un dialog serios, cu condiția ca autoritățile [de la Kiev] să îndeplinească cerințele binecunoscute și exprimate în mod repetat și să ia în considerare noile realități teritoriale”, transmite The Guardian.
Președintele Rusiei a anexat regiunile ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie în septembrie, după referendumuri false orchestrate de Kremlin în aceste regiuni.
Kremlinul a insistat anterior asupra faptului că orice propunere de încheiere a conflictului din Ucraina trebuie să ia în considerare ceea ce numește „realitățile de astăzi”. Rusia nu controlează în totalitate niciuna dintre cele patru regiuni.
De asemenea, Putin „a recunoscut rolul distructiv al Occidentului, pompând arme în Kiev, furnizând informații și îndrumare”, a declarat Kremlinul.
Cei doi au discutat, de asemenea, despre o serie de probleme energetice, inclusiv despre crearea unui hub de gaze în Turcia și despre construcția centralei nucleare de la Akkuyu, conform comunicatului de la Moscova.
UNHCR: Numărul refugiaților ucraineni din Europa a ajuns la aproape 8 milioane de persoane
Numărul ucrainenilor care au plecat în țările europene după începerea invaziei pe scară largă a Rusiei a ajuns la 7.915.287 de persoane, conform datelor furnizate de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).
Începând din 24 februarie, peste 17 milioane de persoane au ajuns din Ucraina în țările europene, iar peste 9,1 milioane de persoane dintre acestea s-au întors între timp în țara lor.
UNHCR precizează că majoritatea ucrainenilor, respectiv 8,6 milioane, au trecut granița poloneză, dintre care 1,5 milioane s-au înregistrat oficial în această țară, iar 6,5 milioane s-au întors deja în Ucraina.
În plus, 739.000 de ucraineni au plecat în Republica Moldova, dintre care 371.000 s-au întors în țara lor natală.
Peste 1 milion de ucraineni au plecat în Slovacia, dintre care 807.200 s-au întors deja, 1,7 milioane de ucraineni au plecat în România (1,4 milioane s-au întors), 2 milioane au plecat în Ungaria; numărul exact al celor întorși nu este cunoscut, conform datelor compilate de Ukrinform.