UE nu va mai recunoaște pașapoartele rusești eliberate în Ucraina
Pașapoartele rusești eliberate în regiunile ucrainene anexate de Rusia și în regiunile separatiste pro-ruse din Georgia nu vor mai fi recunoscute în Uniunea Europeană, potrivit unui acord încheiat astăzi între Parlamentul European și statele membre. Deținătorii acestor documente nu vor putea, prin urmare, să obțină o viză sau să intre în spațiul Schengen.
„Această decizie este un răspuns la agresiunea militară nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei și la practica de a elibera pașapoarte internaționale rusești locuitorilor din regiunile ocupate ”, a declarat Consiliul UE într-un comunicat.
În septembrie, Vladimir Putin a anunțat anexarea regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, într-o mișcare unilaterală respinsă în mare măsură de comunitatea internațională.
Afectate de decizia europeană sunt și pașapoartele eliberate în Crimeea, regiune anexată de Moscova în 2014, dar și cele emise în regiunile separatiste pro-ruse Abhazia și Osetia de Sud, din Georgia, a căror independență a fost recunoscută unilateral de Moscova.
Documentele emise în aceste regiuni sunt deja refuzate sau în curs de refuzare de către statele membre, precizează Consiliul, subliniind că decizia a urmărit asigurarea unei abordări armonizate în cadrul Uniunii.
Acest acord, care urmează unei propuneri a Comisiei Europene, va trebui în continuare adoptată în mod oficial de către Parlamentul European și Consiliu.
Raportul Amnesty International documentează deportarea și adopția forțată în Rusia a copiilor ucraineni
De când invazia rusă a început pe 24 februarie, mii de civili ucraineni au fost transferați cu forța în Rusia sau în zonele ocupate.
Un raport publicat joi, 10 noiembrie de Amnesty International, se concentrează în special pe soarta „deosebit de îngrijorătoare” a copiilor neînsoțiți, separați sau orfani.
Amnesty International contestă teza autorităților ruse care spun că acești copii sunt orfani.
La fel ca bătrânii sau persoanele cu dizabilități, aceștia sunt „mai expuși riscului transferului forțat” , spune ONG-ul pentru drepturile omului, care denunță o „crimă de război, chiar o crimă împotriva umanității”.
Incapabili să plece singuri, acești copii se trezesc prinși în mâinile rușilor, lipsiți de naționalitatea lor și adoptați cu forța.
Cifrele sunt greu de stabilit. „Din păcate, nimeni nu știe numărul exact, dar, până în prezent, Ucraina a identificat 10.764 de copii [separați de familiile lor] care se află în Rusia și în teritoriile ocupate ”, spune Aksana Filipichyna, expert independent în protecția drepturilor copilului și fost reprezentant (2012-2022) al apărătorului ucrainean al drepturilor copilului și familiei.
Această cifră în sine provine din apelurile părinților care își caută copiii, în special din regiunile Mariupol, Zaporojie și Herson.
Interzisă în Rusia, Amnesty International nu a putut să meargă acolo pentru a discuta cu minorii transferați cu forța, dar organizația s-a bazat pe mărturia celor care au putut pleca, sau a rudelor acestora.
Potrivit ONG-ului, copiii transferați în regiunea Donețk – parțial ocupată de armata rusă – par să fi fost plasați inițial în mai multe spitale și alte unități din regiune.
„În general, au raportat că au primit o dietă decentă și au beneficiat de anumite activități zilnice structurate”, relatează documentul.
Copiii mai mari au spus că li s-a oferit oportunitatea de a participa la programe educaționale - cursuri de „ educație patriotică ”– și să stea în tabere de agrement sau alte locuri de cazare temporară în Rusia.
Legea rusă interzice adopția copiilor străini. În mai, însă, Rusia a simplificat procedura de solicitare a cetăţeniei ruse pentru orfani.
„Această lege poate facilita absorbția copiilor (…) în societatea rusă într-un mod care neagă în mod fundamental dreptul lor de a-și alege și de a-și păstra naționalitatea ”, avertizează Amnesty International, care vorbește de o „politică de stat din partea autorităților ruse în ceea ce privește deportarea anumitor copii ucraineni”.