Țările UE nu reușesc să decidă cu privire la plafonarea prețului petrolului rusesc
Guvernele Uniunii Europene nu au reușit să ia o decizie în privința nivelului la care să limiteze prețurile petrolului rusesc pentru a reduce capacitatea Moscovei de a plăti pentru invadarea Ucrainei fără a provoca un șoc global al aprovizionării cu petrol, fiind așteptate noi discuții vineri, transmite Reuters.
Statele UE nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la nivelul prețurilor petrolului rusesc transportat pe mare, deoarece o propunere a Grupului celor Șapte Națiuni (G7) pentru un plafon de 65-70 de dolari pe baril a fost considerată de unii ca mult prea mare, iar de alții prea scăzut.
Comisia Europeană, președinția cehă a UE, Statele Unite și președinția G7 Germania au fost implicate în discuții joi pentru a rezolva diferențele și a ajunge la un acord înainte ca plafonul de preț să intre în vigoare pe 5 decembrie.
Diplomații au spus că șase dintre cele 27 de țări ale UE s-au opus nivelului plafonului de preț propus de G7, care va intra în vigoare pe 5 decembrie.
Polonia vrea ca plafonul să fie stabilit la 30 de dolari, argumentând că, având în vedere costurile de producție rusești pe care unii le estimează la 20 de dolari pe baril, propunerea G7 ar permite Moscovei prea mult profit. Lituania și Estonia susțin Polonia.
Cipru, Grecia și Malta, țări cu industrii mari de transport maritim care riscă să piardă cel mai mult dacă încărcăturile de petrol rusești sunt obstrucționate, susțin că plafonul este prea scăzut și doresc compensații pentru pierderea de afaceri sau mai mult timp pentru ajustare.
Schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina
Rusia și Ucraina au efectuat cel mai recent schimb de prizonieri de război, ambele părți predând peste 50 de persoane, au confirmat oficialii de la Kiev și Moscova pentru The Guardian.
Ministerul rus al Apărării a declarat că Ucraina a eliberat 50 de soldați ruși care au fost capturați.
Andrei Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, a declarat pe Telegram că Ucraina a primit 48 de soldați și doi ofițeri, printre ei marinari, infanteriști, grăniceri și membri ai apărării teritoriale.
„Am reușit să aducem înapoi 19 apărători ai Mariupolului, precum și 15 prizonieri de război de la Centrala nucleară de la Cernobîl și șapte de pe Insula Șerpilor”, a spus el.
Denis Pușilin, șeful prorus al regiunii Donețk a confirmat că are loc un schimb de prizonieri cu Kievul în care sunt implicați 50 de prizonieri de fiecare parte.
Kievul și Moscova au schimbat până acum peste 1.000 de prizonieri de război de când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie.
Liderii Poloniei și Republicii Cehe l-au criticat pe Viktor Orbán pentru poziționarea sa față de războiul din Ucraina
Liderii Poloniei și Republicii Cehe l-au criticat public pe premierul Ungariei, Viktor Orbán, pentru poziționarea sa față de războiul din Ucraina.
Unitatea în cadrul Grupului Visegrad, înființat în 1991, când regiunea a ieșit din decenii de guvernare comunistă, a fost pusă la grea încercare de războiul din UCraina, Orbán opunându-se sancțiunilor europene mai dure împotriva Rusiei, inclusiv în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, scrie Reuters.
În schimb, cei trei vecini ai Ungariei din grupul de la Vișegrad – care include și Slovacia – sunt printre cei mai duri critici ai UE față de acțiunile președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina. Premierul ceh, Petr Fiala, a spus în timp ce se îndrepta spre o întâlnire a liderilor de la Visegrad în Slovacia, joi, că „nu este cel mai bun moment pentru formatul (Visegrad), iar diferitele atitudini ale Ungariei influențează și complică semnificativ situația. Nu ascund faptul că punctele de vedere ale premierului ungar, dintre care unele pot fi chiar descrise drept provocatoare, nu ajută această cooperare să continue la fel de bine ca în trecut.”
Săptămâna aceasta, Orbán și-a enervat și mai mult vecinii purtând o eșarfă la un meci de fotbal care înfățișa un teritoriu ucrainean ca parte a Ungariei, ceea ce a determinat Kievul să-l cheme pe ambasadorul Ungariei să depună un protest.
Fiala a declarat miercuri că eșarfa „Ungaria Mare” – care avea imprimate teritorii care aparțin Austriei, Slovaciei, României, Croației și Serbiei, ca parte a Ungariei - va fi discutată la reuniunea de joi din orașul slovac Kosice.
Polonia, un aliat al Ungariei în disputele lor anterioare cu UE privind statul de drept și drepturile omului, a devenit, de asemenea, mai critică la adresa lui Orbán din cauza poziției sale față de Ucraina.
Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a criticat eșecul Ungariei de a ratifica până acum cererea Suediei și Finlandei de aderare la NATO.
„Îi voi spune direct (lui Orbán) că pentru Polonia aceasta este una dintre cele mai importante schimbări în dreptul internațional, adică aderarea Finlandei și a Suediei. Nu putem permite Grupului de la Vişegrad să se destrame. Este o structură care protejează interesele țărilor noastre împotriva altor grupuri de interese din Europa de Vest.”
