Guvernul olandez a anunțat că a alocat un ajutor militar suplimentar de 2 miliarde de euro pentru Ucraina în 2024. Ministrul olandez al Apărării, Kajsa Ollongren, a declarat că pachetul reprezintă dovada „sprijinului neclintit” al Amsterdamului pentru războiul de la Kiev împotriva Rusiei.
Acest ultim ajutor face parte dintr-un pachet mai larg care include și o sumă inițială de 102 de milioane de euro pentru reconstrucție și ajutor umanitar, care va fi majorată în cursul anului.
Suma totală a sprijinului olandez pentru Ucraina, de când a fost invadată de Rusia lui Putin, se ridică cu acest ultim ajutor la 7,5 miliarde de euro, a spus Ollongren pentru Reuters.
Asistența va fi oferită în funcție de nevoile Kievului, a explicat oficialul olandez, și poate include capabilități avansate de drone.
Apărarea aeriană, muniția și sprijinirea forțelor aeriene ucrainene sunt o prioritate pentru NATO și Aliați, după ce a fost creat un centru de instruire F-16 pentru piloții ucraineni în România.
Și guvernul finlandez a anunțat un nou pachet de echipamente de apărare pentru Ucraina în valoare de 100 de milioane de euro.
Este al 20-lea pachet de ajutor oferit de Finlanda de la începutul războiului și va aduce valoarea întregului sprijin acordat la 1,5 miliarde de euro.
Ministrul finlandez al Apărării al țării, Antti Häkkänen, a spus că nu vrea să dezvăluie detalii suplimentare despre conținutul pachetului și programul de livrare din motive de securitate.
„Ceea ce este în joc în lupta de apărare a Ucrainei este perspectiva mediului de securitate asupra Europei și Finlandei”, a spus el.
„Împreună cu aliații noștri, rămânem neclintiți în angajamentul nostru de a sprijini ucrainenii”.
În plus, autoritățile finlandeze plănuiesc să ridice bariere la patru dintre cele nouă puncte de trecere a frontierei cu Rusia.
Helsinki a acuzat Moscova că a direcționat în mod deliberat migranții și solicitanții de azil la punctele de trecere, ca răzbunare pentru cooperarea sporită a Finlandei în domeniul apărării cu SUA.
Poliția de frontieră finlandeză a declarat că 300 de solicitanți de azil – majoritatea din Irak, Yemen, Somalia și Siria – au sosit în această săptămână, aproape 100 dintre ei doar până vineri la prânz.
Cele patru puncte de trecere închise – Vaalimaa, Nuijamaa, Imatra și Niirala, toate la capătul sudic al graniței – sunt de obicei cele mai aglomerate puncte de călătorie între cele două țări.
Kremlinul a spus că Finlanda face o „mare greșeală” ridicând bariere de-a lungul graniței sale cu Rusia.
„[Se poate] exprima doar regretul profund că autoritățile finlandeze au luat calea distrugerii relațiilor bilaterale”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția rusă de stat Tass. „Rusia nu a amenințat niciodată Finlanda în istoria modernă. Nu aveam niciun motiv de confruntare. Acum au ales această cale. Din punctul nostru de vedere, aceasta este o mare greșeală”, a spus Peskov.
