„Știm că Kremlinul vizează toate societățile noastre democratice”, a scris ea pe X, fosta rețea Twitter, adăugând că răspunsul țării sale ar fi să „dezvăluie metodele lor” și, la rândul său, să le descurajeze.
„Estonia a oprit cu succes o operațiune hibridă a serviciilor de securitate ale Rusiei pe teritoriul nostru. Știm că Kremlinul vizează toate societățile noastre democratice. Răspunsul nostru: fii deschis și dezvăluie metodele lor. Acesta este modul de a descuraja acțiunile dăunătoare și de a ne face rezistenți”, a scris pe X premierul estonian Kaja Kallas.
Serviciul de Securitate Internă (ISS) al Estoniei a anunțat că a reținut zece persoane într-o anchetă penală privind vandalizarea, anul trecut, a autoturismului ministrului de Interne al țării.
ISS spune că scopul operațiunii hibride a fost „să semene frica și să creeze tensiune în societatea estonă”.
Marți, ISS a anunțat că a identificat persoanele care au vandalizat anul trecut autoturismele ministrului de interne și a unui jurnalist.
În total, zece persoane au fost reținute, iar ISS crede despre ele că au acționat în numele serviciilor secrete rusești.
Ancheta penală arată că suspecții au îndeplinit instrucțiunile ale serviciilor speciale rusești, inclusiv prin strângerea de informații necesare pentru a-și putea organiza atacurile.
De asemenea, aceștia au fost încurajați să comită infracțiuni, cum ar fi spargerea geamurilor autovehiculelor aparținând ministrului de Interne, Lauri Läänemets (SDE), și unui jurnalist.
Cei arestați au vandalizat memoriale.
Procurorul de stat Triinu Olev a spus că aceasta este o anchetă preliminară, care va fi trecută apoi prin filtrul procedurilor penale și că, întrucât procedurile sunt în desfășurare, nu este posibilă oferirea altor informații.
„Au fost inițiate proceduri în temeiul Codului Penal, care tratează infracțiunile împotriva securității Republicii Estonia”, a spus Olev.
„Nu putem trece cu vederea gravitatea infracțiunii investigate și faptul că, potrivit suspecților, aceștia erau pregătiți să participe la activități împotriva securității Republicii Estonia fără să se gândească la consecințe”.
Oficialul eston a spus că cei arestați au dublă cetățenie: rusă și estoniană.
Moscova a trecut-o săptămâna trecută pe Kaja Kallas pe lista urmăriților internațional alături de alți oficiali din statele baltice.
Tallinnul este îngrijorat de acumularea forțelor rusești de-a lungul graniței sale.
Secretarul de stat estonian Taimar Peterkop, ministrul lituanian al culturii, Simonas Kairys, și premierul estonian, Kaja Kalla,s sunt acuzați de „distrugerea monumentelor soldaților sovietici”, a anunțat săptămâna trecută purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Acuzațiile au legătură cu îndepărtarea monumentelor memoriale din perioada sovietică.
„Acesta este doar începutul”, a scris Zaharova pe canalul ei Telegram, preluată de The Guardian.
„Crimele împotriva memoriei eliberatorilor lumii de nazism și fascism trebuie urmărite penal”, a adăugat Zaharova.
Autoritățile ruse nu au spus încă ce acuzații penale concrete li se aduc celor trei.
Moscova a plasat mai mulți înalți oficiali și generali ucraineni pe lista sa de urmăriți de la începutul războiului, dar Kallas este primul șef de guvern cunoscut căutat de Moscova.
Premierul estonian a fost unul dintre cei mai puternici susținători ai Ucrainei, care a condus eforturile europene de a spori asistența militară acordată Kievului și de a înăspri sancțiunile împotriva Rusiei.
Kallas a reacționat și a spus că nu este „nimic surprinzător” în decizia autorităților rusești.
Decizia Moscovei de a o adăuga Kallas pe lista sa de urmăriți internațional va crește și mai mult tensiunea în regiune într-un moment în care multe capitale occidentale au tras un semnal de alarmă cu privire la amenințarea militară crescândă din partea Rusiei.
Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a spus că liderul estonian „a făcut acte ostile împotriva țării noastre și a memoriei istorice”.
Înlăturarea monumentelor din epoca sovietică a fost o problemă delicată în Estonia - republică sovietică din 1944 până în 1991, unde aproape un sfert din populația de 1,3 milioane de oameni este constituită din etnici ruși.
Procesul s-a accelerat de când trupele rusești au invadat Ucraina, Kallas angajându-se să înlăture toate monumentele comuniste din spațiile publice.
„Am decis că monumentele sovietice trebuie să fie îndepărtate din spațiile publice și o vom face cât mai repede posibil”, a spus Kallas în vara anului 2022, când oficialii au îndepărtat un memorial al tancurilor sovietice din Narva, un oraș în mare parte vorbitor de limbă rusă, aflat la granița cu Rusia.
În 2007, după ce a îndepărtat o statuie din Tallin, cunoscută sub numele de Soldatul de Bronz, Estonia s-a confruntat cu două nopți de revolte și jafuri, urmate de un atac cibernetic masiv, pe care oficialii estoni l-au pus pe seama Rusiei.
De asemenea, Estonia a luat măsuri pentru a contracara propaganda prorusă despre războiul din Ucraina, interzicând patru canale rusești de televiziune, sursă de știri pentru vârstnicii de etnie rusă.
Tensiunile între cele două state sunt în creștere, iar serviciul de informații extern al Estoniei a avertizat marți că Rusia intenționează să dubleze numărul trupelor staționate de-a lungul graniței rusești cu statele baltice și Finlanda, ca parte a pregătirilor pentru un potențial conflict militar cu NATO în următorii 10 ani.
Kaupo Rosin, directorul general al serviciului secret estonian, a declarat reporterilor înainte de publicarea raportului anual al agenției sale că „Rusia a ales calea confrutării pe termen lung, iar Kremlinul anticipează probabil un posibil conflict cu NATO în următorul deceniu.”
„Vom vedea foarte probabil o creștere a forței de muncă, poate o dublare. Vom vedea o creștere a transportoarelor de personal armate, tancurilor, sistemelor de artilerie în următorii ani.”
Rosin a spus că un atac militar al Rusiei este „foarte puțin probabil” pe termen scurt, parțial pentru că Rusia a trebuit să păstreze trupe în Ucraina , dar a cerut Europei să se pregătească și să se înarmeze.
„Dacă nu suntem pregătiți, probabilitatea [a unui atac militar rusesc] va fi mult mai mare decât fără nicio pregătire”, a adăugat Rosin.
Într-un interviu cu jurnalistul conservator Tucker Carlson, săptămâna trecută, Putin a respins avertismentele occidentale, spunând că țara sa „nu are niciun interes pentru Polonia, Letonia sau oriunde altundeva”.
