Război în Ucraina | Rocada generalilor ruși: Gherasimov în locul gen. „Armaghedon”. Luptele pentru Soledar continuă

Experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) analizează în detaliu numirea lui Valeri Gherasimov, șeful Statului Major General rus, în funcția de comandant al trupelor ruse din Ucraina, motivațiile și impplicațiile acestei numiri.

Ministerul Apărării din Rusia l-a anunțat oficial pe Valeri Gerasimov în funcția de comandant al trupelor ruse din Ucraina și a numit trei adjuncți sub comanda lui : fostul comandant al teatrului în Ucraina, în perioada 8 octombrie - 11 ianuarie, generalul de armată Serghei Surovikin, comandantul șef al Forțelor Aerospațiale, generalul de armată Oleg Salyukov, comandantul șef al forțelor terestre și generalul colonel Alexei Kim, șef adjunct al Statului Major General al Rusiei.

Anunțul public al Ministerului Rusiei cu privire la această restructurare a spus că schimbarea este necesară atât pentru a îmbunătăți comanda și controlul rus, cât și pentru a intensifica operațiunile rusești în Ucraina. C

Aceste modificări au fost făcute în asociere „cu extinderea dimensiunii sarcinilor rezolvate în implementarea [operațiunii militare speciale], necesitatea organizării unei interacțiuni mai strânse între serviciile și ramurile Forțelor Armate, precum și îmbunătățirea calității tuturor tipurilor de sprijin și a eficacității comenzii și controlului”, se spune în comunicatul oficial.

Decizia lui Putin de a anunța public modificările și intenția acestora, spre deosebire de alte modificări anterioare aduse structurii de comandă a Rusiei, care nu au fost anunțate oficial, indică faptul că Kremlinul intenționează cu numirea lui Gerasimov ca o schimbare majoră atât în desfășurarea efectivă a războiului, cât și în definirea rolului Ministerului Apărării Rusiei.

Numirea lui Gerasimov și restructurarea generală a comenzii sunt probabil menite parțial să semnaleze, atât pe plan internațional, cât și pe plan intern în Rusia, devotamentul Kremlinului față de structurile de putere tradiționale ale Ministerului Apărării Ruse și dorința lui Putin de a duce un război lung în Ucraina.

Scopul numirii lui Gherasimov

Numirea lui Gerasimov în funcția de comandant al teatrului duce probabil la două eforturi ale Kremlinului:

• o încercare de a îmbunătăți comanda și controlul rusesc pentru un efort militar decisiv în 2023,
• o mișcare politică de a întări Ministerul Rusiei împotriva provocărilor aduse de bloggerii ruși și siloviki, cum ar fi finanțatorul Grupului Wagner Evgheni Prigojin, care au criticat conduita războiului de către Kremlin.

Președintele rus Vladimir Putin plănuiește probabil noi ofensive, consideră autorii raportului, în ciuda faptului că în trecut a demonstrat în mod repetat o lipsă de înțelegere a adevăratelor capacități ale armatei sale și nu a renunțat la obiectivele maximaliste ale campaniei din Ucraina.

Potrivit rezumatului ISW, Putin încă mai crede că armata rusă este capabilă de operațiuni ofensive pe scară largă, dar astfel de evaluări nu sunt probabil adevărate. În același timp, Gherasimov nu s-a opus președintelui rus după planul dezastruos de invazie din februarie 2022 – și este puțin probabil să înceapă să facă acest lucru acum, spun experții americani.

Experții ISW nu cred că Gherasimov poate insufla rapid o nouă viață războiului rusesc pentru a satisface ambițiile lui Putin- generalul „se va afla probabil în fruntea unei structuri de comandă dezorganizate care se confruntă cu eșecuri constante, consistente(…), pe care el a fost cel care a inițiat-o în mare parte prin acțiunile sale înainte de invazia Ucrainei”.

ISW estimează, de asemenea, că un obstacol important în calea operațiunilor ofensive ale Moscovei în estul Ucrainei va fi și incapacitatea industriei rusești de a rezolva problema lipsei de muniție.

Rocada Gherasimov- Surovikin, un semnal pentru Prigojin

Ridicarea lui Gerasimov și a Ministerul Apărării Rusiei deasupra lui Serghei Surovikin ( „generalul Armaghedon”), un favorit al lui Prigojin și al fracțiunii siloviki, este, de asemenea, foarte probabil să fi fost parțial o decizie politică de a reafirma primatul Ministerului Apărării într-o luptă internă pentru putere.

Ministerul Apărării din Rusia și fracțiunea siloviki, reprezentată public de finanțatorul Grupului Wagner, Yevgeny Prigozhin, s-au certat pe tot parcursul anului 2022 cu privire la desfășurarea războiului de către Rusia în Ucraina. Prigojin a criticat din ce în ce mai mult conduita războiului de către Ministerul Apărării de la sfârșitul anului 2022.

Surovikin, fostul comandant al teatrului de operațiuni din Ucraina, a fost un favorit public al lui Prigojin, iar serviciile secrete ucrainene au raportat că Surovikin este un rival al ministrului rus al apărării, Serghei Şoigu.

Nu este clar de ce Putin l-a retrogradat implicit pe Surovikin în favoarea lui Gerasimov, spre deosebire de comandanții de teatru ruși care au fost înlocuiți anterior, care au fost acuzați pentru eșecurile câmpului de luptă.

Numirea lui Gerasimov este probabil parțial o mișcare politică de slăbire a influenței facțiunii siloviki în general anti-MOD și un semnal pentru Prigozhin și alți actori de a-și reduce criticile la adresa Ministerului.

Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) consideră în continuare că armata rusă nu a reușit încă să captureze orașul Soledar din regiunea Donețk, deși multe surse rusești susțin acest lucru.

În același timp, în cel mai recent raport al ISW se spune că succesele parțiale ale armatei ruse la Soledar nu înseamnă deloc că acestea vor reuși să doboare frontul ucrainean și să captureze Bahmut. „Argumentele rusești privind capturarea iminentă a Bahmut și prăbușirea liniilor de apărare ucrainene nu se potrivesc cu situația reală din zona Bahmut, unde forțele rusești sunt departe de a tăia liniile de comunicații terestre ucrainene”, concluzionează autorii raportului.

În opinia lor, „operațiunile ofensive rusești pentru capturarea Bahmut au atins probabil punctul culminant din cauza degradării capacităților operaționale”.

​Fostul comandant al forțelor armate americane în Europa, generalul în rezervă Ben Hodges, consideră că Ucraina va elibera Crimeea de sub ocupaţie rusă până la sfârșitul lui august 2023.

„Ucraina va elibera Crimeea până la sfârșitul lunii august, iar apoi, în curând, va urma restul” - a asigurat Hodges, într-un interviu acordat agenţiei ucrainene RBC.

Potrivit acestuia, Ucraina nu va fi niciodată în siguranță și nu își va putea restabili economia atât timp cât Rusia va controla Crimeea.

„De aceea, este important ca Ucraina să elibereze Crimeea, iar eu mă aștept ca acest va fi făcut înainte de sfârșitul lunii august” - a reiterat generalul în rezervă Ben Hodges.

Ministerul estonian de Externe a anunțat miercuri că a dat instrucțiuni ambasadei Rusiei să reducă la mai mult de jumătate numărul de diplomați din personalul său, pentru a obține paritatea cu ambasada estoniană de la Moscova, relatează BBC.

Într-un comunicat a Ministerului estonian de Externe se precizează că ambasada rusă are ordin să reducă personalul la opt diplomați și cincisprezece angajați detașați fără statut diplomatic până la 1 februarie.

Pe site-ul web al ambasadei ruse din Tallinn figurează acum 17 diplomați care servesc în cadrul acesteia.

„Scopul acestei decizii este de a realiza paritatea, adică echivalența, în ceea ce privește numărul de posturi din ambasade, ceea ce înseamnă că numărul de posturi din reprezentanțele Rusiei și Estoniei care funcționează în capitale va deveni egal”, explică Ministerul estonian de Externe.

„De la începutul războiului, Estonia a redus legăturile bilaterale cu Federația Rusă la un minim absolut. În primăvară, am închis birourile consulare rusești din Narva și Tartu și am expulzat din țară trei angajați ai ambasadei ruse cu statut diplomatic, care au subminat în mod activ securitatea Estoniei și au răspândit propagandă care justifică activitățile militare ale Rusiei.

Acum introducem o limită superioară a numărului de diplomați ruși care lucrează în Estonia, pentru a obține paritatea. Măsura de astăzi se corelează cu declinul general al relațiilor noastre bilaterale”, a declarat cu această ocazie ministrul estonian de externe, Urmas Reinsalu.