ISW. Implicațiile numirii lui Valeri Gherasimov comandant al trupelor din Ucraina
Experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) analizează în detaliu numirea lui Valeri Gherasimov, șeful Statului Major General rus, în funcția de comandant al trupelor ruse din Ucraina, motivațiile și impplicațiile acestei numiri.
Ministerul Apărării din Rusia l-a anunțat oficial pe Valeri Gerasimov în funcția de comandant al trupelor ruse din Ucraina și a numit trei adjuncți sub comanda lui : fostul comandant al teatrului în Ucraina, în perioada 8 octombrie - 11 ianuarie, generalul de armată Serghei Surovikin, comandantul șef al Forțelor Aerospațiale, generalul de armată Oleg Salyukov, comandantul șef al forțelor terestre și generalul colonel Alexei Kim, șef adjunct al Statului Major General al Rusiei.
Anunțul public al Ministerului Rusiei cu privire la această restructurare a spus că schimbarea este necesară atât pentru a îmbunătăți comanda și controlul rus, cât și pentru a intensifica operațiunile rusești în Ucraina. C
Aceste modificări au fost făcute în asociere „cu extinderea dimensiunii sarcinilor rezolvate în implementarea [operațiunii militare speciale], necesitatea organizării unei interacțiuni mai strânse între serviciile și ramurile Forțelor Armate, precum și îmbunătățirea calității tuturor tipurilor de sprijin și a eficacității comenzii și controlului”, se spune în comunicatul oficial.
Decizia lui Putin de a anunța public modificările și intenția acestora, spre deosebire de alte modificări anterioare aduse structurii de comandă a Rusiei, care nu au fost anunțate oficial, indică faptul că Kremlinul intenționează cu numirea lui Gerasimov ca o schimbare majoră atât în desfășurarea efectivă a războiului, cât și în definirea rolului Ministerului Apărării Rusiei.
Numirea lui Gerasimov și restructurarea generală a comenzii sunt probabil menite parțial să semnaleze, atât pe plan internațional, cât și pe plan intern în Rusia, devotamentul Kremlinului față de structurile de putere tradiționale ale Ministerului Apărării Ruse și dorința lui Putin de a duce un război lung în Ucraina.
Scopul numirii lui Gherasimov
Numirea lui Gerasimov în funcția de comandant al teatrului duce probabil la două eforturi ale Kremlinului:
- o încercare de a îmbunătăți comanda și controlul rusesc pentru un efort militar decisiv în 2023,
- o mișcare politică de a întări Ministerul Rusiei împotriva provocărilor aduse de bloggerii ruși și siloviki, cum ar fi finanțatorul Grupului Wagner Evgheni Prigojin, care au criticat conduita războiului de către Kremlin.
Președintele rus Vladimir Putin plănuiește probabil noi ofensive, consideră autorii raportului, în ciuda faptului că în trecut a demonstrat în mod repetat o lipsă de înțelegere a adevăratelor capacități ale armatei sale și nu a renunțat la obiectivele maximaliste ale campaniei din Ucraina.
Potrivit rezumatului ISW, Putin încă mai crede că armata rusă este capabilă de operațiuni ofensive pe scară largă, dar astfel de evaluări nu sunt probabil adevărate. În același timp, Gherasimov nu s-a opus președintelui rus după planul dezastruos de invazie din februarie 2022 – și este puțin probabil să înceapă să facă acest lucru acum, spun experții americani.
Experții ISW nu cred că Gherasimov poate insufla rapid o nouă viață războiului rusesc pentru a satisface ambițiile lui Putin- generalul „se va afla probabil în fruntea unei structuri de comandă dezorganizate care se confruntă cu eșecuri constante, consistente(…), pe care el a fost cel care a inițiat-o în mare parte prin acțiunile sale înainte de invazia Ucrainei”.
ISW estimează, de asemenea, că un obstacol important în calea operațiunilor ofensive ale Moscovei în estul Ucrainei va fi și incapacitatea industriei rusești de a rezolva problema lipsei de muniție.
Rocada Gherasimov- Surovikin, un semnal pentru Prigojin
Ridicarea lui Gerasimov și a Ministerul Apărării Rusiei deasupra lui Serghei Surovikin ( „generalul Armaghedon”), un favorit al lui Prigojin și al fracțiunii siloviki, este, de asemenea, foarte probabil să fi fost parțial o decizie politică de a reafirma primatul Ministerului Apărării într-o luptă internă pentru putere.
Ministerul Apărării din Rusia și fracțiunea siloviki, reprezentată public de finanțatorul Grupului Wagner, Yevgeny Prigozhin, s-au certat pe tot parcursul anului 2022 cu privire la desfășurarea războiului de către Rusia în Ucraina. Prigojin a criticat din ce în ce mai mult conduita războiului de către Ministerul Apărării de la sfârșitul anului 2022.
Surovikin, fostul comandant al teatrului de operațiuni din Ucraina, a fost un favorit public al lui Prigojin, iar serviciile secrete ucrainene au raportat că Surovikin este un rival al ministrului rus al apărării, Serghei Şoigu.
Nu este clar de ce Putin l-a retrogradat implicit pe Surovikin în favoarea lui Gerasimov, spre deosebire de comandanții de teatru ruși care au fost înlocuiți anterior, care au fost acuzați pentru eșecurile câmpului de luptă.
Numirea lui Gerasimov este probabil parțial o mișcare politică de slăbire a influenței facțiunii siloviki în general anti-MOD și un semnal pentru Prigozhin și alți actori de a-și reduce criticile la adresa Ministerului.
Putin, răbufnire nervoasă în direct la televiziune față de un ministru „De ce faceți pe prostul?”
Miercuri, în plin Consiliu de Miniștri, președintele rus Vladimir Putin a răbufnit împotriva unuia dintre viceprim-miniștrii săi. Vizibil iritat de o problemă legată de contracte, șeful Kremlinului a avut o ieșire nervoasă în direct la televiziune, potrivit Le Figaro.
„Aveți totul pregătit, dar nu aveți contracte?”, a întrebat el. „Știu că nu există contracte pentru companii și mi-au spus-o directorii. De ce faceți pe proștii?”, a adăugat el. Putin a continuat: „Când vom avea contractele? Managerii de afaceri îmi spun că nu există contracte, iar dumneavoastră îmi spuneți că totul este gata”.
Secvența a dezlănțuit imediat pasiuni la televiziuni și pe rețelele de socializare. Unii au văzut în furia președintelui rus o „nervozitate” în legătură cu situația militară din Ucraina și chiar o pierdere a controlului. Dar Vladimir Putin este obișnuit cu acest tip de scenă și a dovedit-o în numeroase ocazii.
În 21 februarie, cu două zile înainte de începerea „operațiunii militare speciale”, președintele rus l-a mustrat public pe șeful serviciului de informații externe, Serghei Narîșkin. Un episod similar a avut loc în trecut cu oligarhul Deripaska.
Ministerul britanic al Apărării: Se dau lupte grele în Soledar
Cea mai recentă actualizare a informațiilor de la Ministerul Apărării din Regatul Unit a spus că în ultimele două zile luptele grele au continuat atât în jurul orașului Soledar, regiunea Donețk, cât și în apropierea Kremina, regiunea Lugansk.
Comandamentul rus a recunoscut că sectorul frontului de lângă Kremennaia este insuficient protejat și în ianuarie a adus în sprijin parașutiștii Diviziei de Aterizare Aeriană a 76-a Gărzi a VDV (forțele aeropurtate).
Până în luna noiembrie a anului trecut, continuă analiștii britanici, Moscova a folosit aproape tot personalul disponibil al unităților de elită ale Forțelor Aeropurtate pentru a menține teritoriile ocupate în regiunea Herson.
Prin desfășurarea parașutiștilor în apropiere de Kremennaia, comandamentul rus se pare că încearcă să redea acestor trupe rolul lor mai familiar de unități de reacție rapidă de elită.
Acum redistribuiți în Donbas și în sudul Ucrainei, comandanții probabil încearcă să angajeze VDV mai mult în conformitate cu presupusul lor rol doctrinar ca forță de reacție rapidă relativ de elită.
Beijingul crede că este probabil ca Rusia să eșueze în Ucraina și să ajungă o putere minoră
În cadrul unor conversații private, mai mulți oficiali chinezi au declarat pentru Financial Times că Beijingul „nu ar trebui să urmeze pur și simplu Rusia” în ceea ce privește conflictul din Ucraina, potrivit Sky News.
Aceste comentarii, care vin la la doar câteva săptămâni după ce Vladimir Putin și Xi Jinping au promis să aprofundeze legăturile bilaterale, ar putea semnala o încercare a lui Xi Jinping de a se distanța de Rusia, sau cel puțin de a crea această impresie în ochii Occidentului.
Acest lucru se datorează faptului că Beijingul înțelege că reticența de a condamna Kremlinul și de a se alătura sancțiunilor occidentale este privită în Europa ca un sprijin implicit pentru războiul lui Putin.
Un oficial chinez care a preferat să-și păstreze anonimatul a declarat: „Putin este nebun”, adăugând că „decizia de invazie a fost luată de un grup foarte mic de oameni”.
Financial Times a mai fost informat că China „percepe acum probabilitatea ca Rusia să nu reușească să se impună împotriva Ucrainei și să iasă din conflict ca o putere minoră”, respectiv un stat cu o putere economică și diplomatică diminuată la nivel global.
De asemenea, oficiali ar fi declarat că Moscova nu a spus Beijingului că are intenția de a lansa o invazie la scară largă a Ucrainei înainte de a fi făcut acest lucru.
Între timp, FT a relatat că în Europa se speră pe scară largă că China ar putea contribui la împiedicarea Rusiei de a folosi arme nucleare.
„China s-ar opune întotdeauna folosirii armelor nucleare”, a declarat Susan Shirk, președinta Centrului China secolului XXI de la Universitatea California din San Diego.
„Dar atunci când Xi Jinping spune astfel de lucruri liderilor europeni, el vrea să sublinieze o anumită distanță față de Rusia”.