Kremlinul a respins oferta de pace a lui Volodimir Zelenski și spune că trebuie să accepte anexarea celor patru regiuni ucrainene.
Kremlinul a respins marți un plan de pace în trei pași propuși de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Dmitri Peskov afirmând că Ucraina trebuie să accepte „noi realități”, potrivit Reuters.
Unul dintre cei 3 pași prezentați luni seara de președintele ucrainean în discursul său adresat națiunii a ținut de retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Ucrainei până la Crăciun.
„Propun Rusiei să facă un pas concret și semnificativ către o soluție diplomatică, care este menționată de Moscova atât de regulat”, a spus Zelenski.
„Acesta este momentul ca oamenii normali să se gândească la pace, nu la agresiune. Sugerez Rusiei să încerce cel puțin să demonstreze că este capabilă să renunțe la agresiune”, a propus președintele ucrainean.
Întrebat marți despre acest lucru în timpul conferinței sale zilnice de presă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a răspuns că „acest lucru este exclus” și că partea ucraineană trebuie să accepte noile realități „care s-au dezvoltat în tot acest timp”.
Printre „realitățile” menționate explicit de Peskov s-a numărat faptul că „Federația Rusă are subiecți noi”, o referință la anexarea ilegală a teritoriilor ucrainene ocupate la sfârșitul lunii septembrie.
„Fără a lua în considerare aceste noi realități, orice progres este imposibil”, a subliniat Dmitri Peskov.
Forțele ucrainene au deteriorat podul-cheie de lângă Melitopol
Forțele ucrainene au avariat un pod cheie în afara orașului ocupat din sudul Melitopol, un obiectiv cheie în regiune.
Trecerea peste râul Molochna este situată între Melitopol și satul Kostyantynivka chiar la est de oraș pe autostrada M14 și a fost lovită peste noapte.
Videoclipul postat online arăta că două suporturi ale podului au fost avariate în timpul atacului, iar trava s-a prăbușit parțial de explozie, făcându-l inutilizabil pentru traficul militar intens.
SUA finalizează planurile de a trimite sistemul de apărare antirachetă Patriot în Ucraina
Statele Unite finalizează planurile de a trimite sistemul de apărare antirachetă Patriot în Ucraina, care ar putea fi anunțat chiar în această săptămână, potrivit unor oficiali americani.
Planul așteaptă să fie aprobat de secretarul american al apărării, Lloyd Austin, înainte de a fi trimis președintelui Joe Biden pentru a fi semnat, au declarat pentru CNN doi oficiali americani și un înalt oficial al administrației.
Odată ce planurile vor fi aprobate, se așteaptă ca Patriot-urile să fie livrate rapid în zilele următoare, iar forțele ucrainene vor fi instruite pentru a le folosi la o bază a armatei americane din Grafenwoehr, Germania, au declarat oficialii.
Sistemul de apărare Patriot este considerat pe scară largă una dintre cele mai capabile arme cu rază lungă de acțiune pentru a se apăra împotriva rachetelor balistice și de croazieră care se apropie, scrie CNN. Acesta poate, potențial, să doboare rachete și avioane rusești la mare distanță de țintele lor prevăzute în interiorul Ucrainei.
În timp ce forțele rusești au lansat valuri de atacuri cu rachete și drone în Ucraina, Kievul a pledat pe lângă aliații săi occidentali pentru sisteme suplimentare și sofisticate de apărare aeriană. Atacurile recente asupra infrastructurii civile din Ucraina au reaprins presiunea asupra administrației Biden pentru a trimite aceste sisteme.
„Realitatea a ceea ce se întâmplă pe teren a determinat administrația Biden să ia această decizie”, a declarat un oficial.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a avertizat NATO să nu furnizeze Ucrainei sisteme de apărare antirachetă Patriot şi este posibil ca Moscova să considere sprijinul defensiv drept o escaladare, notează Reuters.
Parlamentul Ucrainei a adoptat o nouă lege a minorităților naționale
Legea este o cerință esențială pentru aderarea țării la Uniunea Europeană, informează The Guardian.
În total, 324 de membri ai Parlamentului au votat pentru abrogarea vechii legi și adoptarea celei noi. Legea este menită să „îmbunătățească protejarea drepturilor minorităților naționale”, inclusiv „drepturile la auto-identificare, utilizarea limbilor minorităților naționale, educație, participarea la viața politică, economică, socială și culturală etc”.